Reducerea TVA nu s-a văzut în preţuri, la raft. Care sunt explicaţiile

16 02. 2016
supermarket_620x400_43866200

Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală a acestui an, reducerea  cotei generale de TVA, de la 24% la 20%, a generat, în prima lună de la aplicarea sa, o scădere a indicelui preţurilor de consum la produsele nealimentare de 1,56%, potrivit ultimelor date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aceasta în condiţiile în care, dacă micşorarea TVA s-ar fi transmis integral în preţul final, în buzunarul românilor s-ar fi resimţit o reducere de preţ de 3,3% pentru fiecare produs achiziţionat. 

De ce nu au scăzut preţurile

În mod teoretic, transmiterea integrală a reducerii TVA în preţul final s-ar putea observa doar în condiţiile în care toate elementele care alcătuiesc preţul final al unui produs rămân constante, a explicat pentru ECONOMICA.NET un profesor de economie care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Altfel spus, producătorul ar trebui să îşi păstreze costurile de producţie şi marja de profit, iar comerciantul ar trebui să rămână la aceleaşi adaosuri comerciale. Atunci, reducerea TVA, care este o taxă pe consumul final şi nu un element de cost pentru desfăşurarea activităţii, s-ar fi reflectat proporţional în preţul final.

În al doilea rând, preţul este rezultatul întâlnirii dintre cerere şi ofertă, astfel că modificările de taxe şi impozite au influenţe în preţ, dar nu neapărat în mod proporţional. „Diferenţele apar din cauza faptului că scăderea unei taxe nu produce o scădere proporţională a preţurilor. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, consumatorii ar rămâne cu bani în plus disponibili pentru alte achiziţii. Cheltuind mai mult pentru aceleaşi bunuri şi servicii sau pentru bunuri şi servicii diferite, creşte cererea şi preţul. Or, în mod practic, nu vedem că se întâmplă acest lucru. În practică, agentul economic conştientizează realitatea economică, astfel că acţiunile lor se bazează pe anticipare. Ei înţeleg că datele economice nu justifică o scădere proporţională a preţurilor astfel încât vom asista la o scădere sau o menţinere a preţurilor pentru ca acestea să corespundă tot timpul cererii şi ofertei”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Bogdan Glăvan, profesor universitar la Universitatea Româno-Americană.

Potrivit acestuia, modificarea fiscalităţii nu are efecte negative sau pozitive asupra preţurilor ci „duce la reîmpărţirea plăcintei numite economie sau producţie totală”.

Ce s-a întâmplat în marile magazine

Cu câteva săptămâni înaintea datei de 1 ianuarie 2016, dată de la care TVA-ul general a scăzut la 20%, marii retaileri alimentari au anunţat că vor scădea preţurile fix cu 3% la anumite produse. A fost un joc al campaniilor de marketing în care au intrat, pe rând, Kaufland, liderul pieţei, Carrefour sau retailerul de mobilier IKEA. Reducerile practicate de ei au fost posibile însă, cel mai probabil, prin faptul că  furnizorii au oferit preţuri mai bune. „În contractele pe care le încheie cu cei de la care cumpără (furnizor sau producător – n. red.) este specificat faptul că, la anumite perioade, aceştia trebuie să suporte anumite reduceri de preţ. Reducerile pe care le văd consumatorii în magazine sunt de fapt reduceri ale producătorilor sau furnizorilor”, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse din piaţă.    

„AMRCR nu poate comenta pe această temă, întrucât foarte mulţi dintre comercianţii de produse nonalimentare nu sunt membrii noştri”, ne-a declarat Delia Nica, preşedintele executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.

Studiu de caz: industria mobilei 

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţul mobilei a scăzut în ianuarie 2016 faţă de decembrie 2015 cu 0,81%. O scădere de până la 3% ar fi fost însă imposibilă, spun oficialii industriei de profil, având în vedere scumpirea materiei prime dar şi a costurilor cu salariile. „Costurile de producţie  au crescut. Preţul masei lemnase s-a majorat cu 10-15%, iar salariul minim (garantat în plată – n. red.) a crescut şi el ducând la modificarea întregii grile de salarizare. În cazul nostru reducerea TVA nu s-a văzut aşa de mult în preţul final”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Aurica Sereny, preşedintele al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România. Potrivit acesteia, industria mobilei a intrat în al doilea an de creştere după mult timp, urmare a creşterii puterii de cumpărare. „În ultimele luni am constatat că avem vânzări mai bune la mobilă pe piaţa internă, urmare a creşterii puterii de cumpărare. Datele din primele zece luni ale lui 2015 arată o creştere de 2,4% a consumului intern, în valoare, faţă de perioada similară a anului trecut. Pentru 2016, considerăm că vom asista la o creştere şi mai mare faţă de cea din 2015 raportat la 2014 când valoarea pieţei de mobilă a atins în jur de 700 de milioane de euro”, a mai spus Sereny potrivit căreia românii au început să prefere mobila de cea mai bună calitate care se vindea înainte la export.

Ce s-a ieftinit cel mai mult

Din datele INS, în ianuarie 2016 faţă de luna precedentă, cel mai mult s-au ieftinit gazele (3,23%), combustibilii (3,07%) şi energia electrică (2,97%). Urmează articolele chimice, încălţămintea din piele, săpunul de rufe şi detergenţii.