Referat DNA: Grupul infracţional care a comis fraudele de la CASMB s-a constituit încă din 2014

Economica.net
08 11. 2017
dna_78715600_22034100

Situaţia privind activităţile infracţionale din anii 2014 şi 2015 a rezultat dintr-o anchetă efectuată iniţial de procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

‘Prin ordonanţa emisă în data de 3.10.2017 (…), la dosarul cauzei a fost conexat dosarul (…) Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cu privire la fapte similare comise de funcţionarele Mocanu Gabriela-Rodica, Sardare Jeana şi Petrescu Mina-Elena, în perioada 2014 – 2015. În cauză s-a stabilit că grupul infracţional organizat ce a acţionat la nivelul CASMB, în principal, în scopul fraudării Fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS), s-a constituit mai devreme, respectiv în anul 2014 şi nu în anul 2016, astfel încât şi-a desfăşurat activitatea şi în perioada 2014 – 2015, nu numai în perioada 2016 – 2017’, se arată în referatul întocmit de procurorii anticorupţie.

Conform aceleiaşi surse, infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală sunt mai numeroase, deoarece gruparea organizată ar fi acţionat şi în scopul comiterii infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, fapte comise ‘în legătură cu atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor CNAS, CASMB şi, respectiv, ale medicilor şi asistenţilor medicali’.

În consecinţă, procurorii DNA au dispus extinderea urmăririi penale şi pentru actele materiale comise în perioada 2014 – 2015, precum şi pentru cele comise în scopul săvârşirii infracţiunilor care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii unice de constituire a unui grup infracţional organizat.

Din anchetă a mai reieşit că la grupul infracţional organizat constituit de Gabriela-Rodica Mocanu, Jeana Sardare şi Mina-Elena Petrescu în anul 2014, la nivelul CASMB, au aderat ulterior conducătorii instituţiei, respectiv Lucian Vasile Bara, Ovidiu Munteanu şi Ion-Ovidiu Mihăescu, reprezentanţii unor societăţi comerciale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, precum şi şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Marian Burcea.

‘Începând cu luna martie 2017, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele CNAS, Burcea Marian. (…) În sprijinul activităţii infracţionale, preşedintele CNAS, respectiv inculpatul Burcea Marian, a dispus ca funcţionarii CNAS şi CASMB din structurile de control să nu mai deranjeze furnizorii de servicii medicale cu verificările legale, deşi avea cunoştinţă că nivelul fraudelor era foarte mare. Totodată, a făcut presiuni şi demersuri ca decontările fictive să nu mai fie sesizate oficial, de către (…), în acelaşi scop, respectiv împiedicarea unei activităţi de control eficiente’, se menţionează în referat.

Curtea de Apel Bucureşti a decis pe 7 noiembrie arestarea preventivă a două din cele 16 persoane reţinute de DNA în dosarul decontărilor fictive de la CASMB, alte opt fiind plasate în arest la domiciliu. În plus, şase persoane vor fi cercetate sub control judiciar. Decizia nu este definitivă.

Procurorii DNA au extins cercetările în dosarul decontărilor fictive de la CASMB, fiind reţinuţi reprezentanţi ai unor firme de servicii medicale la domiciliu. Aceştia sunt acuzaţi că, în cursul anchetei penale, ar fi încercat să influenţeze martorii în cauză şi să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.

Conform DNA, există date şi probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi conducători ai CASMB. Această grupare ar fi fost sprijinită şi de preşedintele CNAS la acea vreme, Marian Burcea, aflat în prezent în arest preventiv. ‘Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit’, susţin procurorii.

În plus, arată anchetatorii, cei care au participat la grupul infracţional ar fi construit, în mod repetat, proceduri netransparente şi extrem de complicate ca măsură de precauţie împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a FNUASS, iar conducătorii instituţiei, deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, nu ar fi dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere şi sancţionarea celor care au acţionat în scopul fraudării banilor de la CASMB.