Referendum Islanda. Majoritatea a votat împotriva reluării negocierilor de aderare la UE

30 08. 2026
ue (2)
Foto: Christian Lue via Unsplash

Update

Pe măsură ce numărarea voturilor se apropia de sfârşit, votul „Nu” era în avantaj faţă de votul „Da” cu 5 puncte procentuale, cu 52,5% faţă de 47,5%, conform numărării în direct a postului public de televiziune. Doar o parte dintre buletinele de vot dintr-o circumscripţie electorală care deja înclina spre „Nu” mai rămăsese de numărat.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, conchide RUV pe site-ul său.

Un vot „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului faţă de extinderea UE şi la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenţiei.

Guvernul şi-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculaţiile privind UE.

Activiştii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate şi ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina şi de retorica preşedintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiştii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar ameninţa suveranitatea insulei şi apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce şi-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am aşteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus Frostadottir, adăugând că guvernul său îşi va continua activitatea indiferent de rezultat.

Update

Susținătorii opțiunii „nu” pare să fi câștigat, potrivit rezultatelor parțiale ale referendumului din Islanda privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a transmis postul de televiziune RUV, citat de Reuters.

Pe baza primelor 153.000 de voturi exprimate, dintr-un număr total de 270.000 de alegători cu drept de vot, 50,1% au fost împotriva propunerii guvernului de a relua negocierile, în timp ce 49,9% au fost în favoare, a raportat RUV. Nu au fost disponibile informații privind prezența la vot, informează Reuters.

Diferența este de numai 435 de voturi: 76.339 pentru „Nu” și 75.904 pentru „Da”. Până acum au fost numărate 153.197 de buletine de vot.

Un rezultat sigur ar putea fi disponibil abia duminică la prânz, au declarat oficialii electorali. Votul s-a încheiat sâmbătă la ora 22:00 (22:00 GMT), declanșând o operațiune complexă de aducere a buletinelor de vot din orașe și din secțiile de votare rurale cu avionul, barca și mașina. Vineri, un sondaj Gallup indica o majoritate strânsă care se opunea propunerii guvernului de redeschidere a negocierilor, o schimbare față de sondajele anterioare care indicau un avans restrâns al susținătorilor reluării convorbirilor.
Susținătorii taberei „Da”, care sprijină negocierile, au declarat că aderarea la blocul comunitar ar putea atenua ratele mari ale dobânzilor și ar oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump privind anexarea insulei arctice vecine, Groenlanda.
Susținătorii taberei „Nu” au argumentat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele sale teritoriale de pescuit.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat prim-ministrul Kristrún Frostadóttir jurnaliștilor sâmbătă, după ce și-a exprimat votul în capitală.
„Este o zi zi grozavă, am așteptat acest lucru de ani de zile pentru a putea avea un vot”, a spus Frostadóttir, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.
Deși un vot „Da” ar deschide discuțiile cu Bruxelles-ul, conform legii islandeze, ar trebui să aibă loc un al doilea referendum, probabil câțiva ani mai târziu, privind aderarea propriu-zisă la UE.
Islanda a depus prima dată cererea de aderare la UE în 2009, pe fondul unei crize financiare care a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a oprit negocierile în 2013.
Turbulențele geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import ale SUA, au adus urgență unei probleme pe care islandezii au dezbătut-o sporadic timp de decenii.