Reformistul Massoud Pezeshkian a câștigat alegerile prezidențiale din Iran, în fața ultraconservatorului Said Jalili

Deputatul Pezeshkian a strâns peste 16 milioane de voturi, faţă de cele peste 13 milioane de voturi primite de adversarul său, un fost negociator al dosarului nuclear iranian, dintr-un total de 30 de milioane de voturi deja numărate, potrivit autorităţilor locale. În procente, Pezeshkian a obţinut 53,7% din voturi, în timp ce contracandidatul său a primit 44,3% din voturi, potrivit dpa.

Rata de participare a fost stabilită la 49,8%.

În prima sa intervenţie după victoria asupra ultraconservatorului Jalili şi în timpul căreia le-a mulţumit susţinătorilor săi, Pezeshkian a dat asigurări sâmbătă că „va întinde mâna prieteniei tuturor”.

„Vom întinde mâna prieteniei tuturor. Cu toţii sunt locuitorii acestei ţări. Trebuie să ne folosim de toată lumea pentru progresul ţării. Sunt fraţii noştri. Eu nu aveam nici partid, nici sprijin. Aceşti oameni au venit cu dragoste şi au ajutat, iar eu le mulţumesc”, a declarat Pezeshkian.

Secţiile de vot urmau să se închidă vineri la ora 18:00 (14:30 GMT), dar, aşa cum era de aşteptat, autorităţile au permis ca acestea să rămână deschise pentru mai mult timp în multe locuri. Chiar şi aşa, participarea la vot a fost de numai 49,8%, potrivit autorităţii electorale, citate de dpa.

Scrutinul a fost urmărit cu atenţie în străinătate, în condiţiile în care Iranul, ţară importantă în Orientul Mijlociu, se află în centrul mai multor crize geopolitice, de la războiul din Gaza până la dosarul nuclear, în care Teheranul se opune ţărilor occidentale, în special SUA, inamicul său înveterat.

Scrutinul, organizat în grabă pentru găsirea unui înlocuitor pentru preşedintele ultraconservator Ebrahim Raissi, decedat într-un accident de elicopter pe 19 mai, a avut loc într-un context de nemulţumire a populaţiei în special cu privire la starea economiei, lovită puternic de sancţiunile internaţionale.

După un prim tur marcat de un puternic absenteism, circa 61 de milioane de iranieni au fost chemaţi la urne vineri în 58.638 de circumscripţii electorale din întreaga ţară.

Participarea la primul tur, în urmă cu o săptămână, s-a situat, cu 39,92% din cele 61 de milioane de alegători, la cel mai scăzut nivel din ultimii 45 de ani în republica islamică, departe de cele circa 80% de la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul secolului al XX-lea.

Clasat pe primul loc în primul tur, cu 42,4% de voturi, contra celor 38,6% pentru Jalili, deputatul reformator Massoud Pezeshkian, un chirurg în vârstă de 69 de ani care îşi afirmă loialitatea pentru republica islamică, pledează pentru un Iran mai deschis în relaţia cu Occidentul. El a primit sprijinul unor foşti preşedinţi, reformistul Mohammad Khatami şi moderatul Hassan Rohani.

Pezeshkian, originar din nord-vestul Iranului, a activat în armată în timpul Războiului din Golf şi apoi ani la rând a practicat chirurgia cardiovasculară în oraşul Tabriz. El a avut o campanie discretă, în care a cerut refacerea încrederii între guvern şi iranieni.

La începutul anilor 1990, Pezeshkian şi-a pierdut soţia şi unul dintre fii într-un accident rutier. La mitingurile sale de campanie a apărut adesea însoţit de fiica sa şi de un nepot.

Pezeshkian a fost ministru al sănătăţii în timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial al reformistului Mohammad Khatami, între anii 2001 şi 2005.

În timpul dezbaterilor televizate, Pezeshkian s-a descris drept un politician conservator care crede că reformele sunt necesare şi, ca mulţi alţi politicieni din tabăra reformistă, a cerut îmbunătăţirea relaţiilor cu Occidentul. Pe plan intern, el a criticat reglementările stricte din Iran privind portul vălului islamic pentru femei şi a declarat că se opune cenzurării internetului.

El şi-a exprimat totodată loialitatea pentru liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi pentru puternicii Gardieni ai Revoluţiei, dar a insistat că reformele sunt necesare.

Contracandidatul său, Jalili, în vârstă de 58 de ani, era cunoscut în schimb pentru poziţia sa inflexibilă faţă de puterile occidentale.

Totuşi, alegerile vor avea urmări limitate, preşedintele având doar puteri restrânse: el este însărcinat să aplice, la conducerea guvernului, marile linii politice fixate de ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care este şef al statului.

Sursa foto: Wikipedia