Regele Albert al II-lea semnează o nouă reformă a statului belgian

Această reformă parţială concretizează o serie de modificări instituţionale în regiunea Bruxelles, în special scindarea arondismentului Bruxelles-Hal-Vilvorde („BHV”), situat în Flandra, în care se vorbeşte olandeza, dar în care trăieşte o importantă minoritate francofonă.

Acest dosar foarte complex afecta viaţa politică belgiană de peste 50 de ani.

Organizând o ceremonie la Palatul Regal, autorităţile au dorit să ofere o dimensiune solemnă acestei serii de 17 texte legislative. Oficiali de cele mai înalte ranguri în stat şi în cadrul celor opt partide politice care le-au acceptat erau prezenţi la eveniment.

O asemnea ceremonie este foarte rară. Ultimul eveniment de acest fel a avut loc în 1994 când, printr-o reformă, Belgia devenea stat federal.

„Exact cu un an în urmă, pesimismul şi o formă de angoasă afectau” ţara, a declarat premierul socialist Elio Di Rupo, referindu-se la criza politică din perioada iunie 2010-decembrie 2011. „Optimismul este miza de astăzi. Belgiei îi este mai bine şi suntem citaţi din nou ca exemplu”, şi-a exprimat el satisfacţia.

Principalii opozanţi ai reformei sunt unele partide din Flandra, în special cel mai important dintre ele, Noua Alianţă Flamandă (V-VA), care acuză formaţiunile ce formează majoritatea că au făcut „prea multe concesii francofonilor”. N-VA contează pe alegerile municipale din octombrie pentru a-şi afirma preeminenţa în Flandra, în perspectiva alegerilor legislative din 2014.

Aleşi din cadrul unei mici formaţiuni separatiste, Vlaams Belang, au manifestat în faţa Palatului Regal, afişând o banderolă pe care se putea citi „BHV Vlaanderen gestrikt” („Flandra, în cursa BHV”).