Reorganizarea Romsilva va fi finalizată în 2027, sistemul de trasabilitate al lemnului SUMAL 3.0 va fi operaţional anul acesta – Program guvernare

„Operaţionalizăm urgent, în 2026, sistemul de trasabilitate a lemnului SUMAL 3.0, precum şi a portalului informatic de monitorizare a pădurilor, ca urmare a implementării jalonului 167 din PNRR prin adoptarea hotărârii de Guvern şi a ordonanţei de urgenţă necesare, deoarece SUMAL 2.0, supraîncărcat de date, riscă să blocheze sectorul forestier. Consolidăm Garda Forestieră Naţională cu mai mulţi inspectori silvici şi integrăm imaginile satelitare şi video cu Inventarul Forestier Naţional”, se arată în documentul citat de Agerpres.

De asemenea, în 2027, Guvernul va prioritiza şi implementa proiectele de regenerare, perdele forestiere şi centuri verzi, adaptate schimbărilor climatice, urmând să finalizeze şi reorganizarea Romsilva.

„În 2027 finalizăm reorganizarea Romsilva după principiile guvernanţei corporative, inclusiv mandatul privind interesul public, ca regie sustenabilă, orientată către comunităţile locale, care asigură necesarul de lemn pentru populaţie şi industrie şi reduce cheltuielile nejustificate. Digitalizăm serviciile Romsilva printr-o platformă integrată şi registratură electronică şi publicăm rapoartele de activitate ale administratorilor. Costul estimat: circa 150-250 milioane euro, inclusiv lucrările forestiere”, relevă sursa citată.

Noul guvern doreşte simplificarea procedurilor necesare trecerii terenurilor forestiere din proprietatea publică în proprietatea privată a statului, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, ca urmare a numărului semnificativ de acţiuni, precum şi a nivelului ridicat al despăgubirilor solicitate în instanţă.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, ariile protejate şi restaurarea naturii, programul prevede adoptarea instrumentelor de management restante şi Planul Naţional de Restaurare a Naturii şi implementarea Strategiei Naţionale pentru Biodiversitate. Astfel, în 2026 vor fi finalizate instrumentele, în 2027 contractate intervenţiile şi va începe restaurarea zonelor umede, pajişti, păduri şi coridoare ecologice.

„Finalizăm Legea ariilor naturale protejate după consultarea societăţii civile, a comunităţilor locale şi a proprietarilor, cu un calendar de creştere graduală a suprafeţelor cu regim de nonintervenţie în parcurile naţionale şi naturale. Accelerăm darea în administrare a ariilor protejate de interes european Natura 2000 care au nevoie de structuri de administrare, instituim co-managementul acestora cu implicarea directă a comunităţilor locale şi finanţăm managementul biodiversităţii în principal din fonduri europene şi din AFM. Finalizăm reorganizarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi adoptăm Planul de management al Rezervaţiei”, conţine documentul.

Siguranţa comunităţilor faţă de carnivorele mari reprezintă o altă măsură în programul de Guvernare. Astfel, prezenţa carnivorelor mari în localităţi va fi tratată ca pe o problemă de siguranţă publică. „Actualizăm planul de acţiune, adoptăm în primele 6 luni, dacă este cazul, modificările legislative pentru intervenţia imediată când urşii intră în localităţi, dezvoltăm proceduri şi pentru alte specii protejate de carnivore mari, respectiv lupi şi râşi, stabilim anual numărul de intervenţii pe baza evaluării ştiinţifice a populaţiei şi în limitele derogărilor permise de legislaţia europeană, finalizăm sanctuarul de urşi din judeţul Braşov şi finanţăm prin AFM măsuri de prevenţie, precum gardurile electrice. Revizuim, după consultare, legislaţia în domeniul cinegetic, cu reguli mai clare pentru licitaţiile fondurilor cinegetice şi pentru drepturile proprietarilor de terenuri”, conform programului.

Referitor la siturile contaminate, noul Guvern, pe baza unui audit de risc realizat până în iunie 2027, va prioritiza siturile contaminate şi iazurile miniere, iar între 2027 şi 2030 va demara, în etape, ecologizarea în ordinea priorităţilor şi monitorizarea siturilor remediate, cu circa 100-150 milioane lei pentru lotul următor.

„Actualizăm inventarul tuturor siturilor contaminate într-un sistem GIS şi prioritizăm ecologizarea celor cu potenţial de reconversie: urbanistică, centrale fotovoltaice sau noi zone industriale. Evaluăm materiile prime critice din iazurile de decantare şi haldele de steril, le cartografiem într-o bază de date GIS actualizată şi dezvoltăm un program geologic de explorare şi exploatare a acestora”, se mai arată în document.