REPORTAJ Tulcea: Grupurile de acţiune locală au deschis finanţările pentru privaţi şi autorităţi

„Deja primim proiecte. Totul se întâmplă într-o platformă electronică pusă la dispoziţie de AFIR. Deci, aceasta este noutatea perioadei de programare actuale, totul se realizează online. Mai avem de asemenea o premieră, o abordare multi-fond, pe lângă fondurile europene din FEADR, avem şi alocări din FSE. Adică, vom face instruiri, tabere pentru copii, vom avea bani alocaţi pentru copiii defavorizaţi”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele GAL Munţii Măcinului-Dunărea veche, Ana-Maria Cazacu.

Ea a spus că proiectele care pot fi depuse trebuie să aibă ca obiectiv principal dezvoltarea unor activităţi non-agricole.

„Este o intervenţie de tip start-up, adică noi afaceri iniţiate de tineri şi femei. Finanţările sunt între 30.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de tipul de proiect şi continuăm cu abordarea noastră, cea a camerelor de închiriat, care s-a dovedit a fi câştigătoare în ceea ce priveşte turismul de nişă pe care ni-l dorim în teritoriu”, a mai spus Cazacu.

Prima sesiune de finanţare deschisă de GAL Munţii Măcinului-Dunărea veche are un buget total estimat de circa 330.000 de euro şi se va închide automat atunci când se va atinge pragul de 200% din nivelul alocării sesiunii, în timp ce primele trei intervenţii deschise în actuala perioadă de programare de GAL Dobrogea de nord şi accesibile zilele acestea de autorităţile publice locale are un buget total estimat de circa 750.000 de euro şi poate fi prelungit, la cererea primăriilor.

„Am lansat trei intervenţii dedicate autorităţilor publice locale din 12 unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv oraşul Isaccea, pentru realizarea unor investiţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, achiziţii de utilaje, îmbunătăţirea serviciilor, chiar şi infrastructură, dacă se pune problema de alimentare cu apă sau canalizare. Urmează ca luna viitoare să mai deschidem două intervenţii (apeluri de proiecte, n.r.) pentru tineri şi femei, bugetul acestora fiind de circa un milion de euro”, a precizat preşedintele GAL Dobrogea de nord, Dan Drăgan.

Bugetele din actuala perioadă de programare ale celor două grupuri sunt similare cu cele din perioada de programare anterioară, 2014-2020, o perioadă afectată de criza COVID, care a încetinit întrucâtva gradul de accesare, aşa încât abia acum GAL-urile închid proiectele începute în urmă cu aproape opt ani. De altfel, la fiecare început de exerciţiu financiar european, managerii acestor grupuri constată inerţia din România a unor programe operaţionale, cauzată de lipsa de flexibilitate sau de viziune a autorităţilor de management, în condiţiile în care apelurile de proiecte sau intervenţiile pentru populaţie şi autorităţi publice locale trebuie să fie precedate de întocmirea unor strategii de dezvoltare pentru teritoriile deservite de grupuri, strategii care necesită consultări publice cu comunităţile, implicit timp.

„În perioada de programare anterioară, am avut un grad de contractare de 100%, iar gradul de absorbţie a fondurilor europene a fost de 95%. Doar trei beneficiari mai trebuie să depună notele de plată în cadrul proiectelor pentru a primi banii. Acum, există fonduri din păcate insuficiente. Solicitările vor fi din ce în ce mai mari. GAL-ul devine un reper al dezvoltării rurale şi tot mai multe persoane ne văd ca salvatori ai ideilor lor antreprenoriale”, menţionează managerul GAL Munţii Măcinului-Dunărea veche, Ana-Maria Cazacu.

Închiderea exerciţiului financiar 2014-2020 a fost marcată, printr-o întâlnire festivă, la poalele Munţilor Măcinului, la Carcaliu, una dintre comunităţile care a atras doar două proiecte europene şi a finalizat până acum unul dintre ele.

„Nu în mod întâmplător am organizat această întâlnire aici. Noi suntem un teritoriu eminamente multi-etnic, în sensul în care la nivelul teritoriului avem nouă etnii. Dintre acestea, cele mai importante, ruşii-lipoveni, meglenoromânii şi aromânii, s-au reunit într-un proiect, pe care chiar noi l-am finanţat, în cadrul căruia şi-au achiziţionat costume populare, aşa încât comunităţile ne bucură ochii la evenimentele pe care le organizăm”, explică Ana-Maria Cazacu.

Evenimentul a avut loc în sediul construit începând din anul 2017 de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, sediu care găzduieşte întâlnirile filialei teritoriale, dar şi un mini-muzeu care adună la etaj obiecte vechi strânse din gospodăriile localnicilor, o carte cu cântece bisericeşti din anul 1700, costume tradiţionale, dar şi fotografii de altădată.

„Stră-străbunicii noştri nu au vrut să treacă la schimbările care s-au făcut în biserică şi atunci, pentru a păstra credinţa în Dumnezeu, aşa cum au lăsat apostolii pe pământ, nu au fost primiţi în biserică şi au plecat în pribegie. Cei care au rămas pe teritoriul ţarist al Rusiei şi au încercat să meargă mai departe, care vorbea i se tăia limba, care scria i se tăia mâna. O parte din străbunicii noştri au coborât pe Marea Azov, Marea Neagră şi au venit pe teritoriul Dobrogei, care se afla sub Imperiul Otoman până la Războiul de Independenţă. Aici şi-au găsit locul şi se ocupau de pescuit”, a amintit preşedintele filialei locale a CRLR, Vasile Ivan.

El spune că fondurile europene sunt necesare mai ales tinerilor care vor să rămână în sat, iar mini-muzeul deschis publicului zilnic, cu excepţia duminicii, este o încercare de a păstra memoria comunităţii. „Sunt tineri care vor să rămână în sat să promoveze cultura noastră, să promoveze partea culinară. Zona este deosebită, dar deocamdată nu sunt locuri de cazare sau puncte gastronomice”, a adăugat Vasile Ivan.

Prima de instalare pentru tinerii fermieri alocată în exerciţiul financiar 2014-2020 prin FEADR a fost un bun început pentru unele afaceri. La Ostrov, de exemplu, banii europeni atraşi iniţial prin AFIR pentru dezvoltarea unei culturi de viţă de vie au fost doar primii făcuţi de Daniela Olteanu pe drumul iniţiativei care acum, prin fonduri accesate prin GAL Munţii Măcinului-Dunărea veche, are grijă inclusiv de mediu.

„Corzile de viţă de vie rezultate de la tăierile în uscat ne încurcau, pur şi simplu. Le dădeam foc, ceea ce impacta cu mediul. Am cumpărat apoi o presă de balotat care ne-a costat vreo 33.000 de euro, ceea ce n-a fost deloc uşor, iar acum producem peleţi pentru centrale termice, pentru sobe. Avem contracte de colaborare cu licee tehnologice din zonă, iar materia primă nu ne-o asigură numai producţia noastră. În felul acesta, eliberăm terenul, facem curăţenie şi valorificăm resturile vegetale”, a afirmat reprezentanta societăţii care a accesat fonduri, Steluţa Silea, din comuna Ostrov.

Finanţarea alocată prin GAL Munţii Măcinului-Dunărea veche pentru începerea afacerilor în turism, 5.000 de euro pentru înfiinţarea unei camere destinată închirierii, a fost una dintre cele mai cerute, iar printre beneficiari a fost şi Sorin Anastase, din comuna Turcoaia, care a atras fonduri pentru dezvoltarea unei structuri de cazare la marginea satului.

„Unitatea noastră este deschisă din luna septembrie a anului trecut şi am avut turişti. În plus, avem o zonă de exploatare a pietrei şi oamenii care vin din alte judeţe vor să se cazeze legal”, a menţionat Anastase, premiat în timpul festivităţii de la Carcaliu cu diploma pentru „cel mai ezitant întreprinzător”.

El a vorbit despre dificultăţile atragerii fondurile europene în contextul legislaţiei româneşti şi a subliniat faptul că a realizat proiectul doar datorită încurajărilor primite din partea grupului.

Cel mai tânăr întreprinzător premiat de GAL Munţii Măcinului-Dunărea veche a fost Liviu Ţăranu, care a atras fonduri pentru dezvoltarea unor servicii de agrement cu ATV-urile în zona carierei de piatră din apropierea lacului Iacobdeal, de la marginea satului Turcoaia.

„Eu sunt pasionat de maşini de off-road şi dacă nu ne-am permis niciodată o asemenea maşină, a venit oportunitatea aceasta. Un prieten din sat închiriază biciclete, iar turiştii vin la lac pentru plimbări şi acum au şi această posibilitate, de a închiria un ATV pentru a vedea împrejurimile. Sunt două variante de traseu. Ambele pleacă de la campingul de la lac, iar fiecare traseu are cel puţin două opriri pentru fotografii. Abia anul acesta am reuşit să promovez mai bine acest produs şi am avut şi turişti. Traseul poate fi făcut şi iarna, dacă sunt cereri”, a afirmat Liviu Ţăranu.

Proiectul privind achiziţia a 78 de costume tradiţionale şi a unui sistem de sonorizare pentru comunităţile de ruşi-lipoveni, meglenoromâni şi aromâni a fost derulat de Asociaţia culturală Altona, din satul Cerna, a cărei conducere se gândeşte deja la un viitor proiect.

„Era necesară o finanţare europeană, pentru că în baza fondurilor noastre nu puteam să facem o asemenea achiziţie. Asociaţia vrea de asemenea un sediu multicultural în care să putem să ne desfăşurăm activitatea în condiţii prielnice şi să ne promovăm în acţiunile pe care le vom avea. Trebuie să recunoaştem că ideea a pornit de la CRLR, care are un sediu cu care toată Dobrogea se poate mândri. Am legat o prietenie nescrisă, care ne ajută să ne promovăm local, ceea ce face ca şi copiii care participă la evenimente să lege la rândul lor prietenii şi să ducă mai departe tradiţiile noastre”, a afirmat preşedintele asociaţiei Altona, Andreia Tanur.

Schimbul de experienţă între GAL-urile învecinate, Munţii Măcinului-Dunărea veche şi Dobrogea de nord, care a avut loc a doua zi după evenimentul de la Carcaliu, a presupus o vizită a unor proiecte şi discuţii pe marginea provocărilor întâmpinate până acum de beneficiarii proiectelor în contextul începerii unor noi iniţiative, în actuala perioadă de programare.

„Având în vedere că profilul comunei Turcoaia este similar cu cel al localităţii Greci, din teritoriul GAL-ului nostru, am spus să aducem beneficiarii noştri aici, să prezinte reuşitele din teritoriu şi problemele pe care le-au avut în implementare, un pas înainte pentru a şti ce avem de făcut cu viitoarele finanţări”, a menţionat preşedintele GAL Dobrogea de nord, Dan Drăgan.

Potrivit datelor publicate de AFIR pe site-ul propriu, în actuala perioadă de programare, în România funcţionează 246 de GAL-uri, iar cinci din ele sunt în judeţul Tulcea.