Restricţiile impuse de Polonia şi Ungaria muncitorilor emigranţi dau bătăi de cap firmelor

Atât premierul ungar Peter Magyar, care a câştigat alegerile în aprilie, cât şi omologul său polonez Donald Tusk, aflat la putere din 2023, au fost prezentaţi de rivalii lor naţionalişti ca fiind indulgenţi cu imigranţii. Acum, ambii iau măsuri pentru a le demonstra că se înşală. Guvernul Tusk a redus permisele de muncă pentru cetăţenii din afara UE cu 22%, în timp ce noul Guvern al Ungariei a încetat în iunie să emită vize de muncă pentru lucrătorii din Filipine, Georgia şi Armenia, numind asta un prim pas către reglementarea lucrătorilor străini, scrie Agerpres.

Sondajele arată un sprijin larg pentru astfel de restricţii în rândul opiniei publice. În Polonia, aproximativ două treimi dintre respondenţii la un sondaj IBRiS efectuat în ianuarie au declarat că Polonia ar trebui să accepte mai puţini migranţi din afara UE. În Ungaria, o analiză publicată de Institutul Republikon la începutul acestei luni a arătat că aproape jumătate dintre maghiari nu ar permite niciun fel de migranţi din ţările sărace, iar alţi 40% doar un număr mai mic.

Acest lucru contrastează cu ceea ce economiştii şi organizaţiile patronale din ambele ţări spun că au nevoie urgent.

„Mai puţini lucrători înseamnă o creştere mai lentă şi mai puţine taxe, în timp ce o populaţie mai în vârstă costă mai mult sistemele de pensii şi sănătate”, a declarat Marcin Tomaszewski, economist principal pentru regiunea UE la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a remarcat că Polonia şi Ungaria se confruntă cu provocări mai mari decât Europa de Vest. „Ambele ţări îmbătrânesc înainte de a fi bogate şi ambele au devenit abia recent locuri în care oamenii se mută în loc să plece”, a spus Tomaszewski.

Institutul Economic Polonez (PIE) a prognozat anul trecut că Polonia, a cărei forţă de muncă se bazează deja pe mai mult de un milion de străini, dintre care aproximativ două treimi sunt ucraineni, ar putea avea cu 2,1 milioane de lucrători mai puţin în 2035, numai scăderile din industrie putând anula între 6% şi 8% din produsul intern brut.

Un raport din 2026 realizat de Deloitte, Ipsos şi Institutul de Afaceri Publice a arătat că lucrătorii din afara UE au contribuit cu până la 10,7% la producţia economică a Poloniei anul trecut, în contextul în care rata natalităţii este la cel mai scăzut nivel de după al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, autorităţile de la Varşovia afirmă că reconcilierea nevoilor angajatorilor şi trecerea de la statutul de sursă de migraţie la cel de găzduire a migraţiei non-europene necesită un echilibru delicat. „Dacă ne-am schimbat statutul de la o ţară tipică de emigrare la una de migraţie, trebuie să ajustăm şi întregul sistem de funcţionare a societăţii”, a declarat pentru Reuters viceministrul polonez de Interne, Maciej Duszczyk, adăugând că Polonia nu îşi doreşte o economie bazată în mare măsură pe forţă de muncă ieftină.

În Ungaria, premierul Magyar, a cărui direcţie pro-europeană şi promisiunea de a rupe cu capitalismul de cumetrie al lui Viktor Orban au fost salutate de investitori, s-a trezit implicat într-o dispută publică cu o firmă maghiară, care a avertizat că ar putea opri extinderea unei fabrici din cauza noilor politici de migraţie.

Magyar a acuzat producătorul de carne de pasăre Master Good, care primise sprijin de stat, că încearcă să „ameninţe Guvernul şi poporul maghiar” şi a spus că ar putea angaja muncitori locali dacă plăteşte mai mult. Însă, proprietarul firmei, Laszlo Barany, a susţinut că cei 580 de angajaţi filipinezi ai săi sunt esenţiali, având în vedere o populaţie îmbătrânită. „Oamenii îmbătrânesc, se pensionează şi nu există ofertă demografică, în timp ce cei care intră pe piaţa muncii nu caută acest tip de loc de muncă”, a spus Laszlo Barany.

În Polonia, în timp ce viceministrul de Interne, Duszczyk, a declarat că sistemul de vize este actualizat, proprietarii de afaceri avertizează că lucrătorii calificaţi ar putea pleca în altă parte. Rahul Jha, proprietarul unui restaurant spune că a pierdut un bucătar şef la restaurantul său cu specific indian, care s-a săturat după ce a aşteptat mai bine de un an un permis de şedere temporară. „Danemarca i-a dat imediat o viză de cinci ani. Aşa că pur şi simplu a plecat”, spune Rahul Jha.