Reţeaua Trans-Europeană de Transport, extinsă pe teritoriul României cu 5 rute

Cele cinci rute aprobate vizează atât infrastructura feroviară, cât şi cea rutieră şi pe traseele Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni, Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, Borş-Turda şi Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi în reţeaua globală şi a Canalului Dunăre-Bucureşti în reţeaua centrală.

Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) include toate modurile de transport şi asigură aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă.

„Accesul la finanţare va fi simplificat, iar finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va creşte substanţial”, a declarat, într-un comunicat, ministrul Transporturilor Alexandru Nazare.

În afara surselor de finanţare provenite din Instrumentele Structurale acordate de Comisia Europeană (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune), dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport a reţelei TEN-T mai beneficiază şi de alte fondurilor europene alocate programului.

Decizia a fost luată joi la Bruxelles de către Consiliului pentru Transport, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene.

În urma deciziei, lungimea totală a reţelelor TEN-T din România se dublează pe modul de transport rutier şi creşte cu peste 40% pe feroviar.

Reţeaua TEN-T este planificată pe două niveluri, respectiv reţeaua centrală şi cea globală. Reţeaua centrală va fi formată din nodurile şi conexiunile cele mai importante pentru UE din punct de vedere strategic şi economic, incluzând toate modurile de transport, iar reţeaua globală va asigura accesibilitatea reţelei centrale, va lega toate regiunile UE, va fi multimodală şi va oferi o infrastructură de bază pentru serviciile de transport intermodal de pasageri şi marfă.