Reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor se reincriminează ca fapte de evaziune fiscală şi vor fi pedepsite cu închisoare – proiect

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Se reincriminează fapta de reţinere şi neplată, respectiv se incriminează fapta de încasare şi neplată, ori, după caz, de nereţinere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în Anexa. Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite şi contribuţii, supuse regimului de reţinere sau încasare şi plată sau virare, cu precizarea actului normativ şi a articolelor care le reglementează. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Propunerea face referire la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale – Reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală.

Potrivit proiectului, necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reţinerea şi neplata şi incriminarea faptelor de încasare şi neplată ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau a contribuţiilor cu reţinere la sursă, cu consecinţa unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condiţiile în care astfel de pedepse descurajează săvârşirea de noi infracţiuni.

„În ceea ce priveşte termenul de 60 de zile prevăzut în cuprinsul prevederilor art.6^1, menţionăm că acesta a fost stabilit ţinând cont de următoarele: drepturile salariale, cât şi impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă sunt plătite de către contribuabili în funcţie de disponibilităţile băneşti deţinute de aceştia, la termenul de scadenţă reglementat de lege”, se precizează în document.

Din practica organelor fiscale s-a constatat faptul că o parte dintre debitori îşi efectuează plata obligaţiilor fiscale cu o întârziere faţă de termenul de scadenţă, motivat de lipsa de lichidităţi existentă la acel moment. Aşadar, din punct de vedere al recuperării creanţelor, riscul fiscal de încasare este ridicat atunci când contribuabilii achită cu întârziere într-un termen mai mare de 60 de zile, întrucât după acest termen există posibilitatea să intre în incapacitate de plată.

Pe de altă parte, prin prevederile Codului de procedură fiscală, statul român a acceptat ca, prin procedura de mediere, organele fiscale să identifice soluţia optimă de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum şi termenele la care acestea se vor achita.

Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel pţin 45 de zile de la termenul de scadenţă, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenţei acestor obligaţii.

În ceea ce priveşte modificarea art.10, autorităţile precizează că aceasta se justifică prin necesitatea aplicării într-un mod unitar a prevederilor Legii nr. 241/2005 şi stimularea recuperării la bugetul de stat a sumelor provenite din infracţiuni.