Reuniunea anuală a BERD va fi dominată de impactul criza zonei euro asupra Europei Emergente

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată în 1991 pentru susţinerea tranziţiei la economia de piaţă a fostelor state comuniste din Uniunea Sovietică, unde a investit în total 71 de miliarde de euro.

Reuniunea va marca încheierea mandatului de patru ani al lui Thomas Mirow la preşedinţia BERD.
Mirow candidează pentru un al doilea mandat, cu sprijinul Rusiei şi Bulgariei, şi este concurat de alţi patru candidaţi, din Marea Britanie, Franţa, Polonia şi Serbia, după ce miniştrii de Finanţe din UE nu au reuşit să ajungă la o propunere comună.

Ceilalţi candidaţi sunt Suma Chakrabarti, secretar permanent în Ministerul britanic de Justiţie, francezul Philippe de Fontaine Vive Curtaz, vicepreşedinte la Banca Europeană pentru Investiţii, fostul premier polonez Jan-Krzysztof Bielecki şi Bozidar Djelic, fost vicepremier al Serbiei.

În afară de alegerea unui nou preşedinte, acţionarii trebuie să aprobe un fond de 1 miliard de euro pentru ţările din nordul Africii, unul dintre primele proiecte ale instituţiei în această regiune marcată de tulburări politice.
Acţionarii vor discuta totodată extinderea problemelor bancare şi de creştere economică din zona euro şi alte regiuni în Europa Centrală şi de Est.

„În centrul discuţiilor se va afla întrebarea ce se poate face pentru a atenua riscurile extinderii în continuare a crizei din zona euro în regiune”, a declarat în această săptămână preşedintele BERD, Thomas Mirow.

Şeful BERD şi alţi oficiali ai băncii sunt îngrijoraţi de pericolul reducerii expunerii băncilor occidentale în Europa Emergentă şi s-au implicat într-o a doua Iniţiativă Viena, pentru a ajuta la stabilitatea sistemelor bancare.

Europa Emergentă, aflată în imediata apropiere a zonei euro, încă încearcă să se refacă după criza din 2008/2009.
Banca a anticipat pentru acest an o creşterea economică de peste 3% în Europa Emergentă, dar va emite la reuniune previziuni revizuite.

Ţările din Europa Centrală ar fi urmat treptat să nu mai fie beneficiare de fonduri BERD, iar unele dintre ele să intre în zona euro, dar criza datoriilor a schimbat situaţia.

Unii analişti consideră că banca ar putea fi în pericol să se extindă prea mult.
„Când te gândeşti la mandatul original al BERD, era vorba despre o regiune şi un set de probleme destul de diferite faţă de problemele din nordul Africii”, a declarat Vanessa Rossi, consultant economic la Oxford Analytica.
BERD şi-a extins anul trecut mandatul în nordul Africii, în urma solicitărilor acţionarilor şi comunităţii internaţionale, şi are experienţa să să implice, a spus un purtător de cuvânt al instituţiei.

Instituţia va publica pentru prima oară estimări economice pentru ţările din nordul Africii unde începe să investească, respectiv Egipt, Iordania, Maroc şi Tunisia.