Reuters: Sistemul public de sănătate din Grecia se prăbuşeşte sub povara crizei

Aflată în al cincilea an de recesiune profundă şi dependentă de ajutorul internaţional pentru a-şi plăti în continuare facturile, Grecia începe să simtă tot mai mult efectele crizei economice şi ale blocajului politic asupra unor servicii vitale ale statului.

Din lipsa creditelor pentru plata furnizorilor externi, în jur de 160 de tipuri de medicamente – de la antibiotice la antidepresive – nu se găsesc în farmaciile din ţară.

În ce priveşte medicamentele, Grecia se bazează aproape exclusiv pe importuri, în primul rând de medicamente patentate şi nu de generice, fiind vulnerabilă la reducerile de finanţare care se vor accentua dacă ţara va ieşi din zona euro în urma alegerilor de duminică.

La cele câteva farmacii care încă mai vând pe credit se formează cozi lungi. Celelalte cer plata în avans până când guvernul va achita o restanţă de 762 milioane de euro la medicamentele subvenţionate.

Înaintea crizei, sistemul de sănătate era considerat ‘relativ eficient’, în pofida unor probleme ca organizarea fragmentată şi birocraţia excesivă, evidenţiate într-un raport pe 2009 al OCDE. Acest sistem nu a putut însă face faţă crizei tot mai accentuate. Uniunea Europeană şi FMI au cerut tăieri substanţiale în sectorul de sănătate, ca parte a pachetului mai amplu de măsuri de austeritate.

Puternicele lobby-uri medicale şi sindicate s-au opus însă până acum cu vehemenţă. Premierul interimar Panagiotis Pikrammenos a pledat pentru o soluţie, dar nu are puterea de a forţa o schimbare. ‘Este imperativ ca această problemă să fie rezolvată imediat, pentru ca vieţile oamenilor să nu fie puse în pericol’, a declarat Pikrammenos săptămâna trecută.

Un medic de la spitalul universitar din Chaidari, suburbie a Atenei, vorbeşte despre lipsa de materiale de bază din instituţie – vată, catetere, mănuşi chirurgicale, cearşafuri de unică folosinţă, care ajung să fie utilizate pentru mai mulţi pacienţi. Mai grav, lipsa echipamentelor esenţiale face ca unii medici să examineze 40 de pacienţi într-un schimb, dar ca mulţi dintre aceştia să nu poată primi tratament, iar bolile lor să se agraveze.

‘Toţi se ascund în spatele alegerilor, în spatele incertitudinii politice. Toţi se ascund în spatele crizei’, pune diagnosticul medicul atenian.

Surse din industria farmaceutică spun că producătorii au discutat deja cu autorităţile europene despre cum să fie menţinută furnizarea de medicamente către Grecia în eventualitatea în care acestea nu vor putea fi achitate decât cu drahme, puternic devalorizate. Este examinat atent cazul Argentinei în 2002, când unele firme au acceptat să livreze fără plată o vreme.

Criza mai amplă din Grecia, care o lipseşte de luni de zile de o administraţie stabilă şi care a absorbit atenţia oficialilor, a făcut imposibilă promovarea unei reforme profunde în domeniul sănătăţii şi a obligat guvernul la măsuri pe termen scurt.

Ministerul Sănătăţii afirmă că relatările despre penurii sunt exagerate şi a promis să le achite furnizorilor 600 milioane de euro, sumă care acoperă doar arieratele până în martie.

Potrivit FMI, Grecia trebuie să scadă cheltuielile de sănătate sub 6% din PIB, faţă de circa 10% în prezent, şi să le reducă drastic pe cele cu medicamente, care au crescut foarte mult în ultimul deceniu. FMI susţine că Atena trebuie să taie aceste cheltuieli cu cel puţin 2 miliarde de euro faţă de 2010, o măsură care ar aduce costurile pentru medicamentele pentru tratamentele în ambulatoriu la 1% din PIB până la sfârşitul anului.

Chiar şi înainte de criză, spitalele publice – în număr de 133 – se aflau într-o situaţie dificilă, iar celebrul ‘plic’ era sinonim cu corupţia din sistem.

Acum, tot mai mulţi greci nu îşi mai permit să plătească. Şomajul în creştere accentuată i-a făcut pe mulţi să nu îşi achite contribuţiile la asigurările de sănătate sau să nu poată plăti cele 10-25% din costul reţetelor neacoperit de sistem.