Ridicarea controalelor la frontiera cu Bulgaria şi România în Schengen, în atenţia Consiliului Schengen pentru următorul ciclu 2023-2024

Celelalte domenii de interes sunt creşterea eficienţei sistemelor de returnare, intensificarea cooperării în materie de aplicare a legii pentru combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri, consolidarea activităţii în domeniul migraţiei şi al gestionării frontierelor.

Consiliul Schengen (statele UE membre Schengen – respectiv Cei 27 fără România, Bulgaria, Cipru şi Irlanda – şi cele patru state non-UE care sunt parte a acestui acord – Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein) a discutat, de asemenea, despre monitorizarea regimurilor fără vize. Miniştrii au salutat, în linii mari, planul Comisiei Europene de a prezenta o propunere legislativă – în al doilea semestru al acestui an – pentru a face mai eficient mecanismul de suspendare a vizelor. Acest lucru ar trebui să doteze UE cu un instrument mai bun pentru a contracara cazurile de abuz al regimurilor de scutire de vize şi pentru a reduce masiv migraţia neregulamentară în UE, declanşată de lipsa de aliniere a politicii în materie de vize de către vecinii care sunt scutiţi de vize.

Tot în legătură cu partea Schengen a reuniunii, România a informat cu privire la un forum ministerial pentru statele membre Schengen pe care l-a găzduit în luna mai. România şi Bulgaria au informat delegaţiile în legătură cu proiecte-pilot în domeniul azilului, al returnărilor şi al gestionării frontierelor.

Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen nu s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului JAI de la Luxemburg; pe ordinea de zi a figurat doar o discuţie privind starea generală a spaţiului Schengen, în cadrul căreia Comisia Europeană a prezentat un raport pe această temă pentru anul 2023.