Risc de blackout în România dacă s-ar închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia – Anunţ oficial al ministrului Energiei

Ivan a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD, dacă există riscul de blackout în cazul în care autorităţile din România nu se înţeleg cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune, scrie Agerpres.

„În această săptămână, mai precis miercuri, am purtat mai multe negocieri la nivelul Comisiei Europene pe acest subiect extrem de important. Conform angajamentelor luate în urmă cu cinci ani, atunci când s-a construit PNRR, România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, până la finalul anului 2025, adică peste trei luni şi jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcţiune. Condiţia a fost foarte simplă – să punem în loc alte centrale pe gaz”, a explicat ministrul.

El a adăugat că România a luat aproximativ 2 miliarde de euro din acest jalon PNRR, dar centralele pe gaz şi proiectele care trebuiau făcute cu aceşti bani sunt „pe hârtie” în momentul de faţă.

„Este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat – oameni buni, v-am dat banii; sau ne daţi banii înapoi, dacă vreţi să ţineţi în continuare centralele pe cărbune, sau le închideţi. (…) Am comandat prin TransElectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de faţă, are în faţă patru scenarii, cel în care noi, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout. Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste şase mii de pagini. Colegii mei din minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat şi în weekend-uri şi noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic”, a menţionat Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului Energiei, în cursul acestei săptămâni, vor mai fi transmise clarificări către Comisia Europeană.

„Sper că argumentele aduse vor crea cadrul în care România să nu mai aibă penalităţi pentru neînchiderea la timp şi nerespectarea angajamentelor luate şi să putem păstra în continuare cel puţin trei grupuri în funcţiune şi alte două grupuri de rezervă din cele cinci care astăzi se află parte din acel jalon”, a transmis el.