Risc de recesiune „extremă” în România din cauza crizei politice – analiză Frames (Adrian Negrescu)

„Cursul de schimb leu/euro depăşeşte record după record îndreptându-se vertiginos spre 5,3-5,5 lei/euro, punând presiune pe preţuri şi pe buzunarele românilor. În acelaşi timp, dobânzile la care se împrumută statul s-au majorat rapid la cel mai ridicat nivel din UE. Corecţiile dictate de pieţe sunt nemiloase şi, din păcate, vor fi extrem de costisitoare pentru toţi românii”, a subliniat Negrescu, managerul Frames, scrie Agerpres.

Acesta este de părere că la Ministerul Finanţelor au ajuns, deja, avertismente clare de la marile agenţii internaţionale de rating. arătând că situaţia politică a României este „monitorizată strict, în timp real”, iar „orice pas greşit sau ezitare în perioada imediat următoare poate atrage o decizie drastică, cu efecte directe într-o economie şi aşa vulnerabilă”.

În opinia lui Negrescu, evitarea unei retrogradări a ratingului suveran la categoria Junk (ţară nerecomandată investiţiilor), care ar scumpi şi mai mult creditele pentru populaţie şi companii, depinde exclusiv de capacitatea politicienilor de a arăta coerenţă, iar predictibilitatea şi stabilitatea sunt acum singurele argumente care pot calma investitorii.

„Sper ca domnul Bolojan, în calitate de premier interimar, şi Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe, să asigure continuarea la timp a plăţilor şi să îşi respecte fără excepţie angajamentele publice. Şi asta în condiţiile în care disciplina financiară nu mai este doar o recomandare teoretică, ci o regulă de supravieţuire. Doar aşa poate fi protejată capacitatea statului de a se finanţa de pe pieţele internaţionale”, a afirmat Adrian Negrescu.

Analistul consideră că, pentru România, anul 2026 reprezintă un punct de cotitură, având în vedere cele trei obiective strategice uriaşe, care depind direct de stabilitatea din aceste zile.

Primul se referă la implementarea completă a angajamentelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un program vital care oferă României zece miliarde de euro până în luna august.

„N-am reuşit până acum să atragem decât o tremie din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles. Dacă nu vom reuşi să respectăm angajamentele de reformă, PNRR va rămâne în istoria României drept Planul Naţional de Reforme Ratate”, spune Negrescu.

Al doilea obiectiv vizează atragerea şi utilizarea eficientă a banilor europeni din noul instrument SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro, „absolut necesari pentru înzestrarea armatei, pentru creşterea securităţii naţionale şi pentru extinderea autostrăzilor din zona Moldovei”.

„SAFE nu e o conspiraţie, este o gură de oxigen pentru România din perspectiva securităţii naţionale. Avem şansa de a ne relansa producţia din industria de apărare şi să continuăm autostrăzile. Şi asta la un cost nesperat de bun. Cei 16,68 miliarde de euro sunt oferiţi la o dobândă de numai 3% faţă de 7% cât se împrumută în mod normal statul şi cu o perioadă de graţie de 10 ani. Practic ne modernizăm armata şi infrastructura cu un credit pe care îl vom plăti în 45 de ani de acum încolo”, notează sursa citată.

Nu în ultimul rând, România trebuie să avanseze rapid în procesul istoric de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), un proiect vital pentru imaginea României în ochii investitorilor, care „dacă îl ratăm, va fi greu să mai convingem pe cineva să ne finanţeze”.

„Dacă nu vom avea rapid un guvern capabil să pună în practică aceste reforme, din păcate ne vom îndrepta spre o recesiune dură, pentru că pieţele nu vor ezita să sancţioneze România pentru acest derapaj politic. Pe investitori nu îi interesează lupta electorală, cine dă mai bine la televizor, ei fac calcule seci, concrete, bazate pe date predictibile nu pe sloganuri şi promisiuni de mai bine. Sper ca dl. preşedinte Nicuşor Dan să nu accepte nicio formulă guvernamentală care să nu includă aceste proiectele majore drept priorităţi, cu ţine şi termene asumate. Fără un program de guvernare cu un timeline concret, e puţin probabil ca acest plan de ţară să devină realitate”, avertizează consultantul.

Pe de altă parte, Negrescu punctează faptul că „gaura” din buget a coborât la 21 de miliarde de lei, în primul trimestru al acestui an, în contextul în care în aceeaşi perioadă a anului trecut, statul era pe minus cu nu mai puţin de 43,6 miliarde de lei. „(…) acesta este rezultatul campaniilor de digitalizare a ANAF, precum sistemele e-Factura şi e-Transport, care au început să limiteze evaziunea fiscală şi să aducă la suprafaţă economia gri”, se precizează în analiză.

Totodată, se remarcă scăderea cu 2,8% a cheltuielilor totale în administraţia românească, în termeni nominali,”o premieră pentru ultimii ani”. „Observăm o corecţie reală a cheltuielilor cu personalul bugetar şi o plafonare a ritmului în care cresc cheltuielile rigide ale statului, un semnal că aparatul administrativ încearcă o cură de slăbire”, evidenţiază Adrian Negrescu.

Analistul afirmă că, odată cu disciplina bugetară, semnalele bune vin şi din afara graniţelor, în sensul în care, după doi ani consecutivi de scăderi, investiţiile străine directe (ISD) au avut un salt de 45%, în 2025, până la 8,1 miliarde de euro.

În acelaşi timp, dezechilibrele externe, „care au dat mereu bătăi de cap Băncii Naţionale”, se temperează, deficitul de cont curent continuă să crească, însă ritmul a fost frânat brusc şi s-a trecut de la un avans de 34,4%, în 2024, la doar 3,4%, anul trecut.

„Totodată, deficitul comercial de bunuri a început o uşoară corecţie, scăzând cu 1,4%. Practic, importurile nu mai sufocă exporturile româneşti la fel de agresiv, acesta fiind efectul direct al unei politici fiscale mai prudente care a domolit consumul din import, relevă analiza. O schimbare de paradigmă se vede şi pe marile şantiere de infrastructură. La prima vedere, valoarea totală a investiţiilor publice din primul trimestru al anului 2026 a scăzut cu 13,5% faţă de anul trecut. Totuşi, cauza principală este tăierea la jumătate a investiţiilor finanţate direct din surse naţionale. Trebuie subliniat că 2025 a fost un an bugetar complet atipic, marcat de plăţi masive pentru a stinge arieratele adunate de primării prin programul „Anghel Saligny”. În contrast, lucrările plătite de Bruxelles accelerează. Investiţiile susţinute din fonduri europene clasice şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au crescut cu 12,7%, ajungând la suma de 16,23 miliarde de lei”, explică specialistul.