Riscul ca Grecia să iasă din zona euro se apropie de 75% – Citi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Probabilitatea unei dezmembrări de amploare a zonei euro rămâne, însă, foarte redusă, notează Citi.

Alegerile din Grecia nu au furnizat o forţă politică cu majoritate în parlament, care să poată forma guvern, dar au înregistrat ascensiunea puternică a partidelor radicale, de dreapta şi stânga, care au înfuriat votanţii cu modul în care au administrat criza datoriilor suverane.

Întrucât formarea unui guvern de uniune naţională sau de coaliţie are puţine şanse, pare tot mai probabil că grecii vor trebui să voteze din nou, situaţie în care ţara ar putea încălca termenii din acordul cu FMI şi UE prin neadoptarea unor reduceri de cheltuieli promise.

„Fără un guvern funcţional, pare puţin probabil că Grecia va reuşi să prezinte Troicii (FMI, UE şi BCE) până la sfârşitullunii iunie planuri pentru economii bugetare însumând 7% din PIB”, a scris într-un raport economistul Citi, Guillaume Menuet.

Chiar şi cu sprijinul preşedintelui desemnat în alegerile de duminică în Franţa, Francois Hollande, este puţin probabil ca Grecia să obţină concesii în privinţa actualului acord de ajutor, a spus Menuet.

„Troica va amâna probabil următoarea tranşă a programului. În trimestrul al doilea, este programată eliberarea a 31,3 miliarde de euro. Dacă Grecia nu face progrese, Troica va opri probabil pogramul. Statul şi băncile elene vor rămâne fără bani”, se arată în nota Citi.

Într-o astfel de situaţie, Grecia va fi obligată să părăsească zona euro, a afirmat Menuet, adăugând că probabilitatea unei ieşiri din uniunea monetară creşte rapid.

Grecia trebuie să aprobe în iunie măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor în valoare de 11 miliarde de euro, pentru următorii doi ani, în schimbul continuării ajutorului financiar de la UE şi FMI.

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor din Grecia, Noua Democraţie (dreapta) şi socialiştii PASOK (stânga), partidele care au dominat scena politică mai multe decenii şi singurele formaţiuni importante care susţin politica proausteritate, au obţinut împreună circa 32% din voturi şi numai 149 din cele 300 de locuri în Parlament.

PASOK a obţinut numai 13,2% din voturi (41 de locuri în Parlament), fiind împins pe locul al treilea de Coaliţia Stângii, cu 16,8% (52 locuri). Partidul Noua Democraţie a atras 18,8% din voturi (108 locuri), iar liderului acestuia Antonis Samaras, va fi probabil desemnat să formeze un nou guvern de către preşedintele Greciei, Karolos Papoulias. Noua Democraţie primeşte 50 de locuri, pâ lângă cele 58 câştigate prin vot, întrucât este partidul cu cel mai ridicat scor electoral.

Samaras ar urma să primească luni mandatul pentru formarea noului guvern. Conform Constituţiei, preşedintle Greciei, Karolos Papoulias, va da termen de trei zile partidului cu cele mai bune rezultate să formeze executivul. Dacă acesta eşuează, al doilea partid după numărul de locuri din parlament va primi mandatul, urmat de al treilea. În cazul în care toate partidele desemnate eşuează, preşedintele va cere liderilor partidelor formarea ubnui guvern de uniune naţională. Dacă nici acest apel nu are rezultat, vor fi organizate noi alegeri, posibil pe 17 iunie, potirivt Kathimerini.