Riscuri Sistemice? Creşte creditul neguvernamental în lei, scad depozitele în lei, dar creşte economisirea în valută. Ce spune Moody’s

De circa cinci trimestre, depozitul în valută creşte. Încet, dar sigur! La finele lui martie 2021 a ajuns să reprezinte circa 35% din totalul depozitelor bancare din sistem. Comparativ cu criza din 2008-2009, sistemul nostru bancar nu mai este dependent de finanţarea venită de la băncile mamă, dar este dependent de depozitele populaţiei care au ajuns din nou în poziţia de creditor net.

Modificarea procentelor din segmentul depozitelor poate naşte probleme pentru sistemul bancar. Cel puţin aşa crede Moody’s. Agenţia de rating aratră în ultimul său raport publicat la sfârşitul lunii martie că o treime din depozitele populaţiei, care sunt principala sursă de finanţare a creditării sunt în valută, iar creditarea majoritar în lei. Într-un scenariu pesimist, în cazul unei devalorizări a leului, o retragere a depozitelor în valută combinată cu o majorare a neperformantelor nu va favoriza sistemul bancar românesc. În plus, zona corporate este slab capitalizată….

„Aproximativ o treime din depozitele băncilor românești sunt în valută străină, în principal euro, expunându-se riscurilor. Ponderea ridicată a depozitelor în valută este structurală. Ponderea depozitelor gospodăriilor interne în valută străină a fost de 41% din totalul depozitelor gospodăriilor casnice începând cu decembrie 2020.

Deși depozitele în valută străină nu au prezentat în mod istoric o volatilitate semnificativă, riscul de finanțare al băncilor este ridicat de riscul ieșirilor de depozite, în special într-un scenariu al deprecierii puternice a monedei locale și a încrederii slabe în disponibilitatea monedei puternice.

Capacitatea băncii centrale de a acționa ca împrumutător de ultimă instanță în euro este, de asemenea, limitată, reducând opțiunile de finanțare neprevăzută ale băncilor. În plus, această parte semnificativă din finanțarea în euro reduce rentabilitatea băncilor românești și încurajează asumarea riscurilor, având în vedere ratele negative ale eurolichidității”, spune agenţia de rating.

Agenţia de rating concluzionează: Ponderea depozitelor gospodăriilor interne în valută străină a fost de 41% din totalul depozitelor gospodăriilor casnice începând cu decembrie 2020. Deși depozitele în valută străină nu au prezentat în mod istoric o volatilitate semnificativă, riscul de finanțare al băncilor este ridicat de riscul ieșirilor de depozite, în special într-un scenariu a deprecierii puternice a monedei locale și a încrederii slabe în disponibilitatea monedei puternice. Capacitatea băncii centrale de a acționa ca împrumutător de ultimă instanță în euro este, de asemenea, limitată, reducând opțiunile de finanțare neprevăzută ale băncilor. În plus, această parte semnificativă din finanțarea în euro reduce rentabilitatea băncilor românești și încurajează asumarea riscurilor, având în vedere ratele negative ale eurolichidității.