Riscurile de mediu continuă să fie percepute ca ameninţări majore pe termen lung, în 2026 – InfoClima

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Raportul WEF 2025 indică o creştere a îngrijorării pe termen scurt: fenomenele meteorologice extreme şi poluarea afectează deja comunităţi din întreaga lume, iar necesitatea unor măsuri imediate devine tot mai presantă (…) Riscurile de mediu au dominat în mod constant clasamentul global al riscurilor pe 10 ani începând din 2006, schimbările climatice fiind considerate cea mai evidentă schimbare sistemică în curs.

Printre principalele preocupări de mediu se numără schimbările critice ale sistemului terestru, fenomenele meteorologice extreme, penuria de resurse şi poluarea. În 2026, riscurile de mediu continuă să fie percepute ca ameninţări majore pe termen lung, în special pe orizontul de 10 ani. Cu toate acestea, raportul indică o schimbare semnificativă de accent în evaluarea riscurilor pe termen scurt, unde acestea îşi pierd prioritatea în favoarea riscurilor geopolitice, geo-economice şi societale”, sunt de părere experţii.

Potrivit raportului, fenomenele meteorologice extreme s-au clasat printre primele şase riscuri începând din 2014 şi au recâştigat locul unu în 2024, ca urmare a frecvenţei, gravităţii şi costurilor crescute, care afectează în special comunităţile vulnerabile.

„În 2026 rămân un risc global important, însă coboară în clasamentele riscurilor imediate comparativ cu anii anteriori. Această evoluţie reflectă faptul că, deşi impactul lor este recunoscut, atenţia liderilor globali este tot mai concentrată asupra crizelor percepute ca având un potenţial mai imediat de destabilizare politică şi economică”, notează sursa citată.

Ca ierarhizare, schimbările critice ale sistemului terestru au urcat de pe locul 21, în 2013, în top 5 în mod constant din 2014, iar în acest an sunt menţinute în categoria riscurilor sistemice profunde, ocupând locul 3 în topul riscurilor pe termen lung

De asemenea, pierderea biodiversităţii a înregistrat cea mai mare creştere, trecând de la locul 37 – în 2009, la locul 2 – în 2025, unde a şi rămas în 2026.

La capitolul poluare, datele centralizate relevă faptul că 92% dintre decese sunt asociate acestui fenomen. „Riscurile se concentrează în anumite zone, lovind mai ales comunităţile marginalizate aflate în apropierea surselor de emisii – zone industriale sau gropi de gunoi – ceea ce adânceşte inechităţile în sănătate şi apasă şi mai greu asupra economiilor locale”, susţin specialiştii.

Dacă în 2025, poluarea era tratată ca o urgenţă ignorată care necesita atenţie imediată, urcând patru poziţii şi ajungând pe locul 6, fiind printre primele zece riscuri pe termen lung după o creştere constantă din 2009, în 2026, aceasta a scăzut de pe locul 6 pe locul 9 în clasamentul pe doi ani, toate riscurile de mediu înregistrând scăderi nu doar în clasament, ci şi în scorurile de severitate.

Totodată, raportul constată explicit că „a existat o schimbare absolută a preocupărilor faţă de mediu”, iar această deprioritizare este cu atât mai paradoxală cu cât pe termen lung poluarea îşi menţine importanţa pe locul 10. Iniţiativele privind poluarea rămân grav subfinanţate, cu mai puţin de 1% din fondurile internaţionale de dezvoltare destinate acestui domeniu în perioada 2015-2021.

Pe de altă parte, din punct de vedere al riscurilor economice, în 2026, recesiunea economică a urcat opt poziţii, până pe locul 11, inflaţia a ajuns pe 21, iar spargerea bulelor speculative a avut un salt de şapte poziţii, pe locul 18, se menţionează în analiza InfoClima.