ROBOR a înghețat. Surse din bănci susțin că explicația ”înghețării” ROBOR se datorează amenzilor de la Concurență. Totuși, mai multe motive economice stau la baza inflexibilității ROBOR

”În anumite condiții, oamenii decid să nu mai facă nimic. De ce să facă tranzacții dacă sunt amendați pentru asta? Consiliul Concurenței nu a trimis nici acum un raport care să arate ce a stat la baza amenzilor pentru bănci. Într-adevăr, am înțeles că întocmirea unui astfel de raport durează între patru și cinci luni”, spune un bancher din piață.

În afara raportului Consiliului Concurenței care amendează băncile cu o valoare nemainântâlnită până acum în economia României, ”înghețarea” ROBOR are și câteva explicații tehnice. Una, și cea mai importantă dintre ele, este excesul de lichiditate din piață.

De la 42-45 de miliarde de lei excedent în ianuarie, în luna august, excedentul de lichiditate a urcat la peste 30 de miliarde de lei. Cu toate acestea, dobânzile nu se mișcă, nici în sus, nici în jos. Excedentul de lichiditate ar trebui să coboare dobânzile pe interbancar și nu numai. Totuși, economiștii șefi din bănci spun că acest lucru nu este posibil și că, ROBOR la trei luni nu va scădea niciodată sub dobânda BNR pentru facilitatea de depozit, de 5,5% în acest moment.

Pe de altă parte, ca BNR să schimbe ceva în politica monetară pe care o practică, ar trebui să scadă inflația. Și atunci, ar scădea și dobânda cheie, inclusiv ROBOR. Explicația este că lichiditatea de astăzi și anticipațiile privind dobânda de mâine sunt două lucruri diferite.

Pe termen foarte scurt, surplusul de lei continuă să apese dobânzile în jos. Pe 7 septembrie, ROBOR overnight era de 5,63%, iar la o săptămână de 5,69%. La trei luni însă, dobânda era de 5,84%, la șase luni de 5,92%, iar la 12 luni de 5,98%.

Curba este astfel extrem de plată. Băncile par să transmită un mesaj simplu: există suficientă lichiditate acum, dar nu există suficientă certitudine că politica monetară va deveni rapid mai relaxată pentru ca dobânzile pe trei, șase sau 12 luni să coboare semnificativ.

Diferența dintre ROBID și ROBOR susține aceeași interpretare. La 7 septembrie, ROBID era de 5,54% la trei luni, iar ROBOR de 5,84%, un spread de aproximativ 30 de puncte de bază. La șase luni diferența era de 33 pb, iar la 12 luni de 34 pb.

Nu pare, prin urmare, să existe o criză de lichiditate sau o lipsă de încredere între bănci. Mai degrabă, piața funcționează într-un regim în care dobânzile sunt puternic ancorate de nivelul la care BNR ține politica monetară.