Robotul Curiosity a descoperit pe Marte urme de carbon, un element esenţial pentru apariţia vieţii

„Una dintre substanţele pe care instrumentul SAM (Sample Analysis on Mars) le-a testat este un compus organic pe bază de carbon, care ar putea fi unul dintre «ingredientele» vieţii”, a declarat într-o conferinţă de presă Paul Mahaffy, de la Centrul Goddard, pe care agenţia spaţială americană NASA îl deţine în oraşul Greenbelt din statul Maryland, informează AFP.

Acest cercetător implicat în misiunea spaţială Curiosity a făcut aceste dezvăluiri în cadrul conferinţei anuale organizate de American Geophysical Union la San Francisco.

Totuşi, a adăugat el, „în acest stadiu, nu avem nicio confirmare a materialelor organice pe Marte”. „Vom continua să cercetăm zone mai diverse din craterul Gale”, unde roverul Curiosity a coborât pe Marte, pe 6 august, a adăugat savantul american.

Misiunea de doi ani a acestui robot cu şase roţi, cel mai sofisticat trimis vreodată pe Marte, înzestrat cu 10 instrumente ştiinţifice, constă în a afla dacă viaţa microbiană a putut să existe în trecut pe Marte.

Analizele eşantioanelor de nisip marţian, efectuate prin încălzirea acestora, pentru a determina compoziţia gazelor pe care le conţin, au detectat totodată molecule de apă, de sulf şi probabil perclorat format din oxigen şi clor.

Însă niciun compus complex pe bază de carbon, necesar vieţii microbiene, nu a fost deocamdată descoperit.

Până în prezent, compoziţia chimică a solului de pe Marte analizat de Curiosity este similară cu cele descoperite în alte regiuni de pe planeta roşie care au fost deja explorate de alţi roboţi americani, precum Phoenix, în regiunea arctică, şi Opportunity, în emisfera sudică.

„Deşi acest instrument a detectat un compus organic, trebuie să demonstrăm înainte de toate faptul că el provine într-adevăr de pe Marte”, a adăugat John Grotzinger, de la Institutul de tehnologie din California (Caltec), implicat la rândul său în misiunea Curiosity.

Savantul american a explicat faptul că „materiale cosmice cu o compoziţie organică cad pe suprafeţele tuturor planetelor de tip terestru” din Sistemul Solar. Cercetătorul nu a exclus nici ipoteza potrivit căreia acel compus ar putea proveni de pe Terra, fiind transportat chiar de roverul Curiosity.

„Va trebui să răspundem la o întrebare şi mai complexă, aceea de a şti dacă este vorba de materiale biologice”, a continuat acelaşi cercetător, subliniind faptul că „există o probabilitate foarte mică să găsim urme de viaţă sau chiar un simplu compus organic în roci”.

„Ne vom acorda mai mult timp pentru a studia aceste aspecte şi apoi, dacă vom găsi ceva ce prezintă o mare importanţă, vom fi fericiţi să vă anunţăm”, a adăugat el.

Savanţii americani consideră că există şanse mai mari de a găsi aceşti compuşi complecşi de carbon – esenţiali pentru viaţă – pe Muntele Sharp, ce are o altitudine de 5.000 de metri, destinaţia finală a roverului Curiosity, aflat în prezent la o distanţă de opt kilometri faţă de acesta.

John Grotzinger a generat un val de speculaţii în legătură cu o descoperire majoră făcută pe Marte, atunci când a evocat, în urmă cu câteva zile, într-un interviu acordat postului radiofonic NPR, o descoperire potenţială care „ar putea intra în cărţile de istorie”.

NASA a dezminţit însă, ulterior, că roverul Curiosity ar fi făcut o astfel de descoperire, declarând că „acele zvonuri şi speculaţii sunt eronate”, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă şi mass-media internaţională au făcut multe speculaţii despre un posibil anunţ important, care urma să fi fost făcut luni, la San Francisco.

Luni însă, John Grotzinger a spus că declaraţiile sale „au fost interpretate eronat”.

Până în prezent, singura descoperire importantă făcută de Curiosity pe Marte este aceea a albiei unui fost râu marţian, a precizat luni unul dintre cercetătorii americani de la NASA.

Curiosity a ajuns pe suprafaţa marţiană pe 6 august. Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.