Rogozin a amenințat cu rachete balistice România, Bulgaria și Muntenegru, după ce nu i-au dat voie lui Lavrov să zboare deasupra lor

Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru, ţări vecine Serbiei şi toate membre NATO, şi-au închis spaţiul aerian pentru avionul lui Serghei Lavrov, care urma să efectueze o vizită de două zile în Serbia, cele trei ţări invocând sancţiunile impuse de UE Rusiei după lansarea ofensivei sale în Ucraina la 24 februarie.

Kremlinul a calificat gestul drept o acţiune ostilă din partea celor trei ţări, dar a afirmat că aceasta nu va împiedica Moscova să menţină contactul cu ţările prietene. Lavrov a dat vina pe UE şi NATO pentru incident.

„Ştiţi la ce este bun un Sarmat? El nu va cere permisiunea de survol laşilor de bulgari, românilor răzbunători şi muntenegrenilor care ne-au trădat istoria comună”, a ameninţat Rogozin într-o postare pe Twitter.

Sarmat este o rachetă intercontinentală balistică rusă, dar care, potrivit aceluiaşi Rogozin, va intra în dotarea armatei ruse abia la sfârşitul toamnei, până atunci urmând să treacă o serie de teste, aşa cum a declarat şeful Roskosmos pentru media de stat ruse în 21 mai, conform Rossia-24.

Racheta Sarmat a fost testată la 20 mai de pe cosmodromul Pleseţk, lansarea sa fiind urmărită de preşedintele Vladimir Putin. Autorităţile ruse au declarat atunci că testul a fost reuşit.

Vizita lui Lavrov la Belgrad fusese planificată pentru 6 şi 7 iunie, cu trei zile înainte de vizita cancelarului german Olaf Scholz.

Lavrov a spus într-o conferinţă de presă luni că Rusia nici măcar nu şi-ar fi putut imagina o astfel de decizie din partea a trei state membre ale NATO.

Referindu-se la Serbia, ministrul rus de externe a spus că unei ţări suverane i-a fost refuzat dreptul la propria politică externă, notează HINA. „Nimeni nu va putea distruge relaţiile noastre cu Serbia”, a declarat Serghei Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă.

Vicepreşedintele Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a denunţat luni un „demers al NATO” îndreptat împotriva Rusiei şi a Serbiei şi a cerut o „reacţie comună şi extrem de severă” care să se traducă „prin acţiuni practice, concrete”, notează AFP.