Roland Berger va face studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din zăcămintele Salrom

Iată ce a scris ministrul Economiei pe facebook:

“Pași noi pentru punerea României pe harta producției de baterii.

Licitația internațională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din România a fost încheiată de Salrom.

Câștigătorul licitației este o firmă cu o bună reputație: consultantul german Roland Berger. O firmă specializată în domeniu, cu expertiză internațională.

România poate deveni un loc foarte important pentru industria bateriilor, iar asta în mod natural, fără subvenții sau scheme de ajutor de stat plătite tot din banii contribuabililor. Multe tehnologii moderne pentru fabricarea bateriilor și a panourilor solare folosesc grafenul, care se obține din grafit, produs pe care de asemenea vrem să-l fabricăm în România.

Iată că România poate face și produse pentru viitor, nu produse ale trecutului susținute în zadar, an de an, cu banii contribuabililor doar pentru plata unor salarii către fel și fel de șefi care nu și-ar găsi de muncă în nicio companie privată.

Din ultimele prospecțiuni, zăcământul în cele două exploatații din zona Baia de Fier, Cătălinu și Ungurelașu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE.

Acest nou pas din dezvoltarea Salrom stă mărturie pentru ceea ce poate face o reformă în adevăratul sens al cuvântului, când consiliul de administrație este performant și alcătuit din profesioniști care și-au dovedit competențele în mediul privat”.

Rolul grafitului în tranziția energetică

Grafitul, care nu este un material atât de rar (se extrăgeau 600.000 de tone pe an), are mai multe aplicații industriale care-l fac important în actuala tranziție energetică. Pe de o parte, el este folosit în electrolizoare, unde prin descompunerea apei prin folosirea energiei electrice se obține hidrogenul, care este văzut drept una dintre cele mai importante surse de energie a viitorului. Pe de altă parte, el este folosit în industria bateriilor, alături de Litiu și Cobalt, și se cunoaște deja trendul de electrificare al transporturilor.

Și, poate cel mai important, grafitul este materia primă pentru grafen, despe care s-a spus că este materia primă a secolului XXI, un material cu proprietăți uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică.

Ce este grafenul și la ce e bun

Un material cu o rezistență extraordinară, de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul dar de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate de la ora actuală. El este obținut din grafit – substanță care este cunoscută popular mai ales pentru că o găsim în mina oricărui creion. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului (o foiță extrem de subțire, cea mai subțire posibil), atomi de carbon dispuși într-o rețea bidimensională. El a fost descoperit și izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. Dacă puteți să vizualizați o foiță cu o grosime de doar un milimetru, în ea sunt nu mai puțin de trei milioane de straturi de grafen. Sau: o foiță de grafen de un metru pătrat cântărește 0,007 grame, dar poate susține o masă de 4 kilograme.

Socotit materialul revoluționar al secolului XXI, în plină eră a decarbonizării grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este de departe cel mai bun conductor de electricitate și căldură. El poate și a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcția panourilor solare (costul de producție scade semnificativ), la unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei (baterii).

S-a calculat, de exemplu, că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazineză cu 45% mai multă energie.