UPDATE – România a acceptat propunerea SUA de a primi avioane de realimentare şi a unor echipamente militare de monitorizare „defensive” – Ce a spus Nicuşor Dan după şedinţa CSAT
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/03/sua-romania-765849576584930-e1773224737602-555x420.jpg)
Dislocarea echipamentelor şi forţelor militare americane, la Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, pentru o perioadă de până la 90 de zile
Dislocarea unor echipamente şi forţe militare din Statele Unite ale Americii în România ar urma să se realizeze pentru o perioadă de până la 90 de zile, au precizat surse oficiale, în urma şedinţei Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), scrie Agerpres.
Subiectul a fost discutat în şedinţa de miercuri a CSAT, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, iar solicitarea a fost transmisă Parlamentului României pentru a fi supusă aprobării.
Echipamente şi forţe militare americane ar urma să fie dislocate la bazele de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Este vorba despre un număr de aproximativ 400 – 500 de militari.
În cazul în care conflictul se va prelungi, prezenţa forţelor militare şi a echipamentelor va necesita un nou acord din partea României.
Solicitarea privind cele 90 de zile a venit din partea Statele Unite ale Americii.
La Câmpia Turzii vor ajunge sisteme de observaţie şi culegere de informaţii (drone), precum şi echipamente de alimentare care nu pot fi găzduite în baza de la Mihail Kogălniceanu.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat în şedinţa de miercuri despre dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, o solicitare în acest sens fiind transmisă Parlamentului pentru a fi supusă aprobării, scrie Agerpres.
„Punctul al treilea al discuţiei de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, (…) echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive şi subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, în termeni tehnici se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în şedinţa care urmează să aibă loc azi, vor fi dislocate în baza Acordului de parteneriat dintre România şi Statele Unite ale Americii. Aşa cum am spus, pentru ca aceste echipamente şi aceste forţe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului, deci în urmarea şedinţei CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului şi o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază”, a anunţat preşedintele Nicuşor Dan, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.
El a explicat că această colaborare cu SUA, din aceste zile, este similară cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac, scrie Agerpres.
Şeful statului a dat asigurări că aceste echipamente sporesc securitatea României.
„Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, ţara lor este o ţară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicuşor Dan.
Consecinţele economice ale războiului din Orientul Mijlociu, analizate în CSAT
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat în şedinţa de miercuri diferite scenarii şi mijloacele de reacţie ale statului român, pornind de la consecinţele economice ale războiului din Orientul Mijlociu, respectiv creşterea preţurilor pe piaţa internaţională a petrolului, a declarat preşedintele Nicuşor Dan.
„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situaţia economică şi consecinţele economice ale războiului, creşterea preţurilor pe piaţa internaţională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situaţiei generale şi discuţii – prim-ministrul, ministrul Energiei, ministrul de Finanţe – asupra diferitelor scenarii la care putem să ne aşteptăm şi care va fi reacţia statului român în funcţie de aceste scenarii”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.
În context, şeful statului a reamintit că în privinţa gazelor naturale, Guvernul a adoptat deja o schemă de plafonare.
„După cum ştiţi, în ceea ce priveşte gazul – nu petrolul – în ceea ce priveşte gazul, Guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a preţurilor, astfel încât populaţia şi companiile să nu fie afectate”, a mai declarat Nicuşor Dan.
Cele mai importante declaraţii ale președintelui Nicușor Dan după şedinţa CSAT:
România va permite accesul unor avioane de realimentare, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu, ale armatei SUA.
Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis.
În măsura în care Parlamentul aprobă în ședință, ele vor fi dislocate în baza parteneriatului România-SUA, o colaborare similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.
România este o ţară sigură, ba chiar mai sigură.
E nevoie de votul Parlamentului.
România împreună cu ţările europene încearcă prin mijloace diplomatice să oprească acest război.
Am avut astăzi ședința cu trei subiecte. În primul rând am discutat despre situația din Orientul Mijlociu din perspectivă militară, cu instituțiile responsabile, cu previziuni pe termen scurt, mediu și lung.
Am discutat și despre situația românilor din zonă. Asta e una dintre precoupările noastre importante. Pâna acum au venit din zonă aproximativ 5.700 de oameni cu ajutorul MAE.
––––––––––––––––––––––––––––––––
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele Nicuşor Dan, s-a încheiat miercuri, după aproape două ore şi jumătate de discuţii.
La şedinţă au participat premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, vicepremierul Radu Miruţă, ministrul Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, ministrul Economiei, Irineu Darău, ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.
Pe ordinea de zi au figurat subiecte referitoare la: situaţia din Orientul Mijlociu, implicaţii pentru România; evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieţei petroliere din România; analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilităţi militare.
Pe 5 martie, preşedintele Nicuşor Dan declara că nu va convoca CSAT în cazul situaţiei din Orientul Mijlociu atât timp cât evenimentele nu prezintă „un pericol imediat” pentru România. „Nu am convocat CSAT şi nu îl vom convoca, cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat direct pentru România”, preciza şeful statului.
Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 24 noiembrie 2025 pe tema Strategiei Naţionale de Apărare.