România a avut cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE, în T2 din 2025 – date oficiale Eurostat

Statele membre UE cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru au fost: Ţările de Jos (4,2%), Belgia (3,9%) şi Austria (3,4%), scrie Agerpres.

La polul opus, ţările membre cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacantă au fost: România (0,6%), Spania şi Polonia (ambele cu 0,8%) şi Bulgaria (0,9%).

Comparativ cu situaţia din trimestrul al doilea al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a crescut în cinci state membre, a rămas stabilă în trei ţări şi a scăzut în 19 state membre, inclusiv în România, de la 0,7% în T2 2024, până la 0,6% în T2 2025. Atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut, precum şi comparativ cu trimestrul anterior.

În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în Grecia (scădere de 0,9 puncte procentuale), Finlanda (scădere de 0,7 puncte procentuale), Germania şi Austria (ambele cu un declin de 0,6 puncte procentuale). În schimb, cele mai mari creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în Cipru (0,3 puncte procentuale) Lituania şi Malta (ambele cu o creştere de 0,2 puncte procentuale), Bulgaria şi Estonia (ambele cu o creştere de 0,1 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte România, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante la nivel naţional a fost de 31.300, în trimestrul al doilea din acest an, în scădere cu 3.200 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

În intervalul analizat, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,63%), administraţia publică (1,18%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,13%).

De asemenea, aproape o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5.900 locuri vacante).

Potrivit sursei citate, sectorul bugetar a însumat 21,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3.200 de locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 2.600 de posturi în Sănătate şi Asistenţă socială, iar 900 de locuri în Învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,19%), alte activităţi de servicii (0,20%), respectiv tranzacţii imobiliare (0,23%). Cele mai puţine posturi disponibile s-au regăsit în aceleaşi activităţi, şi anume tranzacţii imobiliare (40 locuri vacante), urmate de industria extractivă (90 locuri vacante), respectiv de alte activităţi de servicii (zece locuri vacante).

Datele INS arată că, prin comparaţie cu trimestrul I din 2025, în T2, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au consemnat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,28 puncte procentuale), administraţie publică (-0,20%) şi în intermedieri financiare şi asigurări (-0,14%).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai accentuate scăderi s-au regăsit în administraţia publică (-600) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-400).

Pe de altă parte, creşteri importante ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în: distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,14%), respectiv în Sănătate şi Asistenţă socială (+0,12%).

Ca număr al locurilor de muncă vacante, în T2 vs T1, cele mai importante creşteri s-au observat în Sănătate şi Asistenţă socială (+400), Construcţii (+200) şi Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+100).