România a deschis pieţe noi în Asia, Africa şi America pentru produse de origine animală între 2021 și 2025

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Exportul de produse de origine animală nu depinde doar de calitatea mărfii unui producător. Depinde, în primul rând, de încrederea între state. Rolul ANSVSA este tocmai acesta: să certifice faptul că România are un sistem de supraveghere a bolilor animalelor şi de siguranţă a alimentelor echivalent cu cerinţele ţării de destinaţie. În perioada 2021-2025, am construit şi consolidat această încredere, iar rezultatele se văd în creşteri de volum, pieţe noi şi o diversificare reală a portofoliului exportat”, a declarat, pentru AGERPRES, şeful ANSVSA.

În perioada analizată, România a deschis pieţe noi în Asia, Africa şi America, şi-a consolidat poziţia în Europa, iar produsele cu valoare adăugată, precum lactatele, carnea procesată şi subprodusele animale, au adus profituri importante fermierilor şi industriei locale.

Potrivit sursei citate, principalele atribuţii tehnice ale ANSVSA care fac posibil exportul în ţări terţe vizează negocierea şi armonizarea certificatelor sanitare-veterinare şi gestionarea auditurilor externe.

„Avem doi piloni mari. Primul este negocierea şi armonizarea certificatelor sanitare-veterinare. Fiecare ţară terţă are exigenţe proprii, iar noi adaptăm cerinţele şi negociem condiţii specifice astfel încât operatorii români să poată îndeplini standardele solicitate – de exemplu, cerinţe particulare pentru carnea de pasăre în Cuba sau Uzbekistan. Apoi, publicarea modelelor oficiale pe site-ul ANSVSA este un moment cheie: de la acel punct, piaţa devine oficial „deschisă” pentru toţi operatorii economici eligibili din România. Al doilea pilon este gestionarea auditurilor internaţionale. Multe state trimit delegaţii de inspectori înainte să permită importurile. ANSVSA organizează vizitele, pregăteşte documentaţia, demonstrează eficienţa controalelor la nivel naţional şi susţine unităţile româneşti în auditarea directă a fabricilor şi fermelor – inclusiv pentru aprobarea unor unităţi la export, cum a fost cazul recent pentru carnea de pasăre către Cuba”, a subliniat el.

Bociu a afirmat că acest demers face parte din ceea ce el numeşte „diplomaţie veterinară”, adică transformarea oportunităţilor diplomatice în rezultate economice pentru producătorii români.

„Diplomaţia veterinară înseamnă să transformi oportunităţile diplomatice în rezultate economice. În perioada 2021-2025, ANSVSA a creat o reţea globală de desfacere, de la statele vecine – Balcanii de Vest – până la pieţe gigant, precum China, sau pieţe mai exotice, precum Barbados ori Gabon. Un exemplu concret este valorificarea subproduselor: negocierea exportului de gheare de pasăre în Vietnam sau de stomace şi intestine în Muntenegru permite producătorilor români să vândă produse care au cerere mică în UE, dar valoare mare în alte regiuni. Asta înseamnă bani în plus în lanţul economic şi o utilizare eficientă a producţiei”, a explicat Alexandru Bociu.

Preşedintele ANSVSA susţine că, după 2021, s-au făcut progrese majore în ceea ce priveşte accesarea pieţelor globale dificile şi trecerea de la exportul de materie primă la cel de produse cu valoare adăugată.

„La începutul perioadei, în 2021, eforturile erau mai mult pe proximitate. Progresul major a fost accesarea pieţelor globale dificile: semnarea protocoalelor cu China (pentru lactate şi peşte), deschiderea pieţei din Vietnam, finalizarea cu succes a unor audituri exigente din Israel, Cuba şi Uzbekistan, plus consolidarea în lumea arabă – de la exporturi de bază la produse mai complexe în Emiratele Arabe Unite, Maroc, Algeria şi Tunisia”, a mai precizat Bociu.

Datele prezentate de şeful ANSVSA pentru perioada 2021-2025 arată creşteri consistente pe produsele de pescuit, respectiv cel mai mare progres logistic – volumul exportat a crescut de 8 ori, de la 1.707 tone la 13.740 tone; carnea de pasăre a consemnat o creştere de 150%, susţinută şi de o listă de peste 15 ţări noi din Africa şi Asia care au acceptat certificatele româneşti; mierea şi produsele din carne şi-au dublat volumele.

„În ansamblu, bilanţul perioadei arată clar capacitatea României de a produce şi livra la standarde care rezistă sub lupa auditurilor internaţionale: peste 86.000 tone de produse lactate livrate, peste 62.000 tone de carne de pasăre şi aproape 23 de milioane de ouă de consum, cu un impuls major spre finalul perioadei datorită pieţei din Israel”, a subliniat oficialul ANSVSA.

În opinia sa, trecerea de la exportul de materie primă la produse cu valoare adăugată este esenţială, pentru că progresul nu înseamnă doar volume mai mari, ci şi diversificare. „Am negociat şi susţinut exportul de produse lactate şi produse compuse pe pieţe exigente, precum EAU şi Brazilia. În paralel, subprodusele – gheare, aripi, stomace, membrane – au devenit un avantaj economic în pieţe ca Vietnam sau Muntenegru. Practic, transformăm produse cu cerere scăzută în UE în profit net pentru industria românească”, a punctat el.

În ceea ce priveşte exporturile de animale vii, preşedintele ANSVSA a transmis că România şi-a consolidat poziţia de lider european în anul 2025, cu exporturi de aproximativ 360 de milioane de euro.

„În primele zece luni ale anului, exporturile au atins 210 milioane euro pentru ovine şi 150 milioane euro pentru bovine – în total 360 milioane euro. Aceşti bani se traduc direct în locuri de muncă în mediul rural şi într-o economie mai stabilă. Protejând sănătatea acestor animale, protejăm veniturile a mii de familii de fermieri români”, a mai spus Alexandru Bociu.

Un alt demers administrativ important, început de la debutul mandatului preşedintelui ANSVSA, a fost autorizarea şi monitorizarea a 17 nave specializate pentru transportul animalelor vii. „Vorbim de o infrastructură critică, cu autorizaţii valabile până în 2030, care asigură continuitatea fluxului comercial către pieţele externe”, a concluzionat şeful ANSVSA.