România a fost vizată de acţiuni de sabotaj şi atacuri hibride specifice Rusiei – Raport DIICOT

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene, au fost vizate de diferite acţiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federaţia Rusă îl folosea în România, precum şi în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, spune DIICOT.

Procurorii arată că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenţii săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicaţia Telegram, contra unor sume de bani, scrie Agerpres.

„Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deşi evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informaţii ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, explică DIICOT.

România nu se confruntă cu ameninţări teroriste, dar există susţinători locali ai Statului Islamic

Conform DIICOT, România nu s-a confruntat anul trecut cu o ameninţare teroristă concretă şi nu au existat atacuri teroriste, dar propaganda organizaţiei Daesh/Statul Islamic a continuat să constituie principalul motor al declanşării şi alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată şi de alte organizaţii teroriste.

„La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Ameninţarea teroristă este corelată cu evoluţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi. Susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenţii şi tinerii”, mai spun procurorii.

Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naţionale de către persoane asociate sau susţinătoare ale entităţilor teroriste sau radicale, dar prezintă interes şi evoluţiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniţii, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).

„Atacatorii singulari, izolaţi („lone wolf terrorist”), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat, prevenit şi contracarat de către autorităţi. Se constată o uşoară creştere a numărului cauzelor în care instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au sesizat comiterea unor infracţiuni având ca obiect divulgarea informaţiilor secrete de stat”, se mai arată în raportul de activitate.

În privinţa infracţiunilor de terorism şi contra securităţii naţionale, DIICOT a avut de soluţionat anul trecut 94 de cauze, dintre care patru dosare au fost transmise în instanţă, cu 15 inculpaţi trimişi în judecată.