România a importat aproximativ 300.000 de tone de soia și făină din soia. 70% din marfă este din state unde se produc plante modificate genetic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Exportator net de cereale și semințe oleaginoase, România nu are aceleași performanțe și în ceea ce privește producția de soia care nu acoperă nici măcar necesarul intern al zootehniei. Cu toate acestea, peste jumătate din producția locală de soia ajunge în alte țări din UE – în special Germania, Italia, Franța, Ungaria și Austria – state care au o cerere puternică de ingrediente furajere nemodificate genetic. Ce rămâne este folosit local, alături de importuri ce vin în general de la mari producători mindiali de produse modificate genetic. Un ultim raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA arată că în 2022 aproximativ 70% dintre importurile de soia ale României au avut ca origine Brazilia, Argentina și Statele Unite. Ucraina a fost principalul furnizor de produse din soia în 2022 și și-a menținut această poziție în prima jumătate a anului 2023.

În prima jumătate a acestui an, importurile de soia și făină din soia au totalizat 300.000 de tone, mai puțin față de perioada similară a lui 2022 când au fost aduse de peste granițe în jur de 380.000 de tone. În prima jumătate a lui 2022, importurile de soia au fost de aproximativ 170.000 de tone, similare cu importurile realizate în tot anul 2021.

Pentru  2023, USDA estimează o producție internă cu 20% mai mare decât în 2022, de aproximativ 290.000 de tone metrice. Din datele INS, în 2022, România a produs 244.325 tone de soia, față de peste 347.000 cu un an în urmă.

” Acest volum este însă insuficient pentru industria zootehnică. Pentru a-și acoperi cererea de furaje, România importă soia și făină de soia, în principal din țările producătoare de GE”, se arată în raportul .

În ceea ce privește importurile de subproduse rezultate din prelucrarea porumbului, România importă Distiller’s Dried Grains with Solubles (DDGS) în principal din Ungaria (aproximativ 90%), iar volumul importurilor depinde de disponibilitatea ofertei din țara vecină.

În România, din 2015 nu s-au mai cultivat plante modificate genetic . Cerințele riguroase de trasabilitate, dificultățile de a-și vinde culturile și normele de coexistență au descurajat fermierii să planteze singurul produs de porumb aprobat de UE pentru cultivare, porumbul Bt (MON 810). Statul permite, de asemenea,  efectuarea testelor  de teren, dar singurele teste în curs de desfășurare sunt pe pruni GE (rezistenți la variola prunelor).

Conform informațiilor publice disponibile, nu a fost depusă nicio notificare pentru dezvoltarea de produse privind biotehnologia animală și nu se cunoaște nicio cercetare cu animale modificate genetic.

În 2021, România s-a situat pe locul trei la suprafaţa cultivată cu soia boabe, după Italia şi Franţa. În anul 2021, Italia a obţinut 34,1% din producţia de soia boabe, fiind urmată de Franţa (16,2%), România (12,8%), Austria (8,8%), Croaţia (8,4%) şi alte State Membre (19,7%).