România, a patra piaţă din Europa dominată de companiile low-cost

Piaţa românească este dominată de companiile low-cost. Wizz Air, Blue Air, Ryanair, Pegasus Airlines sau noua Laudamotion, sunt doar câteva dintre companiile care promit bilete la preţuri reduse din Bucureşti şi marile oraşe din ţară. 
Andrada Ghira - mie, 18 iul. 2018, 18:45
România, a patra piaţă din Europa dominată de companiile low-cost

Companiile aeriene low-cost s-au extins în ultimii ani, iar Wizz Air a devenit cea mai mare companie de pe plan local, depăşind chiar şi operatorul naţional, Tarom. O analiză realizată de Anna.aero arată că operatorii low-cost vor avea o cotă de piaţă de 50% din totalul locurilor oferite la vânzare pe avioanele disponbile până în 2027. Însă, această ţintă a fost deja atinsă pe nouă pieţe europene, printre care şi România. 

Macedonia este ţara în care cele mai multe locuri sunt oferite de o companie low-cost, cu 65,6% din total, o piaţă unde, surprinzător, Ryanair nu este prezentă. Pe locul doi se află Slovacia, unde low-cost-ul domină cu 62,3%. 

Locul trei este ocupat de Ungaria (61,7%), urmată de România (60,7%), două pieţe importante pentru Wizz Air.  

Pentru acest an se estimează că numărul locurilor oferite la vânzare de companiile low-cost este de 501 milioane, în creştere cu 7,4% faţă de 2017, arată datele OAG. Astfel, 2018 este primul an în care piaţa low-cost din Europa depăşeşte pragul de o jumătate de miliard în ceea ce priveşte capacitatea. Iar dacă ne uităm cu zece ani în urmă, capacitatea a crescut cu 124%, de la 225 de milioane de locuri. 

În bătălia la nivel european, low-costul are o cotă de piaţă de 36,3%, comparativ cu celălalt segment, de 63,7%. Cele mai mari companii aeriene din Europa, în funcţie de numărul de pasageri transportaţi sunt Ryanair, urmată de easyJet. Pe locurile trei şi patru se regăsesc companiile Lufthansa şi Turkish Airlines. 

Ţara în care low-costul are o cotă de piaţă de sub 1% 

Belarus este ţara cu cea mai mică penetraţie a companiilor low-cost, cu o cotă de piaţă de doar 0,7% din totalul locurilor oferite anul acesta. Singura companie care oferă zboruri este Vueling, pe relaţia Barcelona – Minsk. Mulţi locuitori însă călătoresc la Vilnius, Varşovia sau Kiev pentru a prinde zboruri low-cost.

Cu o populaţie de 9,5 milioane de locuitori, dintre care 70% locuiesc în zonele urbane, Belarus este o piaţă cu un potenţial demografic uriaş, în condiţiile în care în Lituania, a cărei populaţie numără 2,8 milioane de locuitori, companiile low-cost au o cotă de piaţă de 57%. 

După Belarus, cele mai puţine zboruri low-cost sunt în Rusia, Azerbadjan şi Ucraina. 

Te-ar mai putea interesa și
Wizz Air lansează din această iarnă o nouă rută de pe Aeroportul Târgu Mureș
Wizz Air lansează din această iarnă o nouă rută de pe Aeroportul Târgu Mureș
Transportatorul aerian Wizz Air anunță astăzi că introduce în programul său o nouă rută care va conecta Târgu Mureș cu Nürnberg, unul dintre cele mai interesante orașe din sudul Germaniei....
Bolojan anunță când se va încheia afacerea prin care Romgaz preia combinatul Azomureș. Reînceperea producției va mai dura însă
Bolojan anunță când se va încheia afacerea prin care Romgaz preia combinatul Azomureș. Reînceperea producției va mai ...
Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, a anunţat, luni, la Târgu Mureş, că în zilele următoare Romgaz va semna efectiv ...
Radu Miruță, despre acuzațiile aduse de Ferotrafic – TFI: Nu poate fi vorba despre neplata unei compensaţii aferente unui contract pentru serviciile publice oferite, pentru simplul fapt că acel contract nu există
Radu Miruță, despre acuzațiile aduse de Ferotrafic – TFI: Nu poate fi vorba despre neplata unei compensaţii aferente ...
Operatorul Ferotrafic - TFI nu a încheiat cu statul, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), un contract de servicii ...
Cartel Alfa: Retorica economică neoliberală încearcă să prezinte revendicările lucrătorilor drept o „presiune bugetară nejustificată”. Angajații din sectorul privat și cel bugetar au interese comune
Cartel Alfa: Retorica economică neoliberală încearcă să prezinte revendicările lucrătorilor drept o „presiune ...
Nota de plată a dezechilibrelor bugetare nu poate fi pusă din nou pe umerii lucrătorilor, iar incapacitatea sau lipsa ...