UE face agricultură cu tot mai puțini oameni, pentru că, pe de o parte, s-au făcut progrese majore în ceea ce privește mecanizarea și eficiența sectorului, iar pe de altă parte, există o gamă mai largă de oportunități de angajare atractive în alte sectoare ale economiei, potrivit unei analize a Comisiei Europene pe baza datelor Eurostat.
În perioada cuprinsă între 2010 și 2025, s-a înregistrat o pierdere echivalentă cu 2,9 milioane de lucrători cu normă întreagă la nivelul UE, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de scădere de 2,2% pe an. Practic, volumul total al forței de muncă din agricultură a scăzut brusc în aproape toate țările UE în perioada de cincisprezece ani cuprinsă între 2010 și 2025, cu cele mai accentuate rate de scădere în Bulgaria (în medie -6,3% pe an), Ungaria (-4,2% pe an), România (-3,5% pe an) și Polonia (-3,4% pe an).
Principalele excepții de la această tendință generală au fost Malta (+2,3% pe an în medie), Irlanda (+0,1% pe an în medie) și Țările de Jos (+0,1% pe an în medie).
Tendința descendentă s-a accelerat în 2025, când scăderea a fost de 2,8%, până la 7,5 milioane de lucrători cu normă întreagă. În această perioadă mai scurtă de timp, cele mai importante contracții au fost raportate în România (-11,7%), Lituania (-11,7%) și Ungaria (-6,2%). În schimb, au existat câteva țări în care volumul forței de muncă utilizate în 2025 a fost estimat ca fiind mai mare. Cea mai puternică creștere s-a înregistrat în Cehia (+6,3%), cu rate de creștere mai mici, cuprinse între 0,1% și 2%, în Spania, Estonia, Cipru, Irlanda, Malta, Austria, Luxemburg și Croația.

Cea mai mare parte a volumului total de muncă din agricultură este reprezentată de munca nesalariată. Practic, la nivelul lui 2025, 5,1 milioane de lucrători cu normă întreagă care lucrau în agricultură, în una dintre statele membre, nu primeau salariu, în timp ce alți 2,5 milioane depuneau o muncă salariată.
În majoritatea țărilor UE, dar în special în România, Cehia, Spania, Luxemburg, Irlanda și Belgia, s-a utilizat mai multă forță de muncă salariată în agricultură în 2025 decât în 2024, „reflectând parțial o creștere a nevoilor de angajare în perioadele de vârf sezonier”, arată analiza.
În România, volumul mai mare de muncă salariată a contrastat puternic cu scăderea generală a volumului total de forță de muncă utilizată în agricultură.
Contracția volumului total de muncă al UE provenit din munca nesalariată între 2010 și 2025 (în medie -3,1% pe an) a contrastat cu ușoara creștere a volumului de muncă al UE provenit din munca salariată (în medie +0,4% pe an). În această perioadă, s-a înregistrat o creștere a utilizării forței de muncă salariate în Irlanda (+4,1% pe an), Luxemburg (în medie +2,5% pe an), Cipru (în medie +2,2%), Austria (în medie +2,1% pe an), Belgia (în medie +1,9% pe an) și Portugalia (în medie +1,7% pe an), printre alte țări ale UE. În schimb, au existat contracții relativ accentuate ale utilizării forței de muncă salariate în Slovenia (în medie -4,4% pe an), Slovacia (în medie -2,6% pe an) și Lituania (în medie -2,2% pe an).
În 2025, valoarea întregii producții a sectorului agricol din UE, adică valoarea culturilor agricole, a animalelor, a serviciilor agricole, precum și a unor bunuri și servicii care nu au fost strict agricole, dar care nu au putut fi măsurate separat, a fost estimată la 558,7 miliarde de euro.
România a contribuit la acesată sumă cu 23 de miliarde de euro, raportând cea mai accentuată rată de creștere a valorii față de 2024 (+13,6%). Țara noastră a fost urmată de Cehia, Irlanda, Estonia, Slovacia și Austria, cu rate de peste 10%. În schimb, s-au înregistrat scăderi ale valorii în Grecia (-2,9%) și Cipru (-1,8%), precum și în Portugalia, Finlanda și Malta (toate sub -1,0%).
În termeni nominali, contribuțiile țărilor UE au variat semnificativ, reflectând diferențele în ceea ce privește volumele produse, prețurile primite, precum și combinația de culturi cultivate, animale crescute, produse de origine animală colectate și servicii oferite. 56,8% din valoarea totală estimată a producției sectorului agricol al UE a provenit de la „cei patru mari”: Franța (93,0 miliarde de euro), Germania (78,5 miliarde de euro), Italia (74,3 miliarde de euro) și Spania (71,8 miliarde de euro). Următorul grup de țări UE a fost format din Polonia (41,6 miliarde de euro), Țările de Jos (41,6 miliarde de euro) și România (23,0 miliarde de euro). Trei sferturi (75,8%) din valoarea totală estimată a producției agricole a UE în 2025 au provenit din aceste șapte țări ale UE.