România a primit circa 1,3 miliarde de euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR. Valoarea netă a acesteia depășește 2 miliarde de euro
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/11/Bolos-564x420.jpg)
Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro, în urma deducerii prefinanţării deja încasate de ţara noastră.
MIPE precizează că din valoarea încasată, suma de 622 de milioane de euro este aferentă componentei de grant, iar 657 de milioane de euro componentei de împrumut.
Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro, grant şi 55 de milioane de euro, împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziţie un termen un termen de şase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3, se arată într-un comunicat transmis de MIPE.
Potrivit sursei citate, această etapă procedurală de suspendare parţială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României şi vor fi încasate după ce toate cerinţele vor fi îndeplinite.
„Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoaşterea eforturilor depuse de Guvernul României şi marchează un pas clar în direcţia deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluţiona şi a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investiţiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanţate din bugetul de stat sau din programe naţionale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR şi evitarea eventualelor penalităţi pentru neimplementarea investiţiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Jaloanele îndeplinite parţial vizează operaţionalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desemnarea administratorilor în companiile din energie şi modificarea legislaţiei privind pensiile speciale pentru magistraţi.
Potrivit MIPE, suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 de miliarde de euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro, prefinanţare, 0,29 de miliarde de euro, prefinanţare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 de miliarde de euro, cererea de plată nr. 1, şi 2,80 de miliarde de euro, cererea de plată nr. 2.
Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel naţional implementarea PNRR. Ţintele şi jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme şi de investiţii: ministerele şi alte autorităţi publice centrale.