România ar putea înregistra pagube de 6,6 miliarde de euro în caz de cutremur, 77% fiind daune neasigurate

Badea a atras atenţia că, în aceste condiţii, majoritatea pagubelor nu sunt asigurate şi trebuie susţinute fie de populaţie, fie de statul român.

Conform modelului ‘IF Quake’ folosit de AON la realizarea studiului comandat de UNSAR, cutremurul din zona Vrancei din anul 1977 corespunde unei perioade de revenire de 220 ani.

‘Ce se întâmplă la un cutremur? Sursa este un raport făcut de AON la solicitarea UNSAR, a grupului de lucru ASF şi a celorlalţi actori implicaţi în modificarea de legislaţie. Este o cifră rezultată dintr-un model matematic, fiind vorba doar despre locuinţe, fără anexe, doar partea de clădiri. Paguba aşteptată în caz de cutremur este de circa 6,6 miliarde de euro, din care asigurate ar fi 1,5 miliarde de euro’, a spus Aurel Badea.

Din cele 1,51 miliarde de euro asiguraţi, 1,31 miliarde de euro sunt acoperite de PAID, iar 0,2 miliarde de euro sunt acoperite prin asigurări facultative. Numărul de daune estimat este de 846.856, din care 698.882 neasigurate, iar 147.974 asigurate prin asigurările facultative. Din totalul daunelor, 17,5% ar fi acoperite prin asigurare.

‘Cum sunt împărţite cele 1,5 miliarde de euro? Grosul este la PAID – e şi normal pentru că acolo va fi majoritatea pagubelor -, iar circa 12%, respectiv 195 de milioane de euro la asigurătorii de poliţe facultative. Concluzia generală este că majoritatea pagubelor nu sunt asigurate, trebuie să le susţină oamenii din buzunar sau statul român ori guvernul. Aici vorbim despre eficienţa sistemului de asigurări. Dacă el, practic, lasă majoritatea oamenilor neacoperiţi în cazul unui cutremur – cutremurul din 1977 nu este cel mai rău cutremur care s-a produs în România – atunci sistemul nu funcţionează. Un model matematic, realizat de un broker care are contracte de reasigurare cu mulţi asigurători din piaţă şi are aceste informaţii în sistemul lui, confirmă problema. Deci, trebuie să regândim acest sistem, altfel nu-şi îndeplineşte scopul’, a subliniat reprezentantul UNSAR.

Badea a explicat că motivul pentru care 77% din daune nu sunt asigurate este faptul că distribuţia poliţelor PAID pe teritoriul României nu este uniformă, gradul de penetrare fiind mai mare în zonele cu risc de cutremur, precum Capitala.

‘De ce 77% sunt daune neasigurate, iar gradul de penetrare este de 17%? Pentru că distribuţia poliţelor PAID nu este uniformă. Gradul de penetrare este mai mare în zonele cu risc de cutremur, cum ar fi Bucureştiul, de exemplu, unde acesta este de 38-40%. Practic, acolo unde este cutremur, oamenii au cumpărat mai multe poliţe. Unde nu este cutremur sau unde oamenii sunt foarte săraci, nu au cumpărat (poliţe de asigurare – n. r.). Asta este bine, pentru că vorbim despre 20 şi ceva la sută asigurat, dar nu este bine pentru PAID, pentru că, financiar vorbind, în loc să se distribuie uniform riscul, se acumulează acolo unde este cutremur şi tot 20 de euro este costul unei poliţe PAD’, a spus el.

Potrivit sursei citate, există şi grupuri de opinie care susţin aplicarea unui preţ diferenţiat la achiziţionarea poliţei PAD, în funcţie de zonă, dacă există sau nu risc de cutremur.

‘Sunt mai multe grupuri de opinie. Dacă ne uităm la Turcia, tariful este diferenţiat în funcţie de zone seismice şi este calculat actuarial, adică statistic. Cei care susţin sistemul social, spun că toată lumea trebuie să plătească acelaşi preţ şi că dacă se creşte preţul poliţei PAD nu se mai cumpără chiar deloc’, a adăugat Aurel Badea, atrăgând atenţia că, în cazul Bucureştiului, chiar la o acoperire de 38-40% la PAID tot este foarte puţin.

La nivel global, catastrofele şi daunele majore au dus în 2015 la pierderi economice totale de 100 miliarde de dolari, mai mici decât cele din 2014, care s-au ridicat la 113 miliarde de dolari. Din total, catastrofele naturale au condus la pagube evaluate la 80 miliarde de dolari.

Pierderile din catastrofe în 2015 au reprezentat 0,12% din PIB-ul global, iar media ultimilor 10 ani a fost de 0,28%.

Din punct de vedere al victimelor, numărul acestora a fost de 26.000. Peste 19.000 de victime au rezultat în urma catastrofelor naturale (cutremur Nepal, aprilie 015), iar circa 7.000 de victime s-au consemnat în urma catastrofelor cauzate de factorul uman, majoritatea în dezastre maritime.