România are cel mai mare declin al consumului de gaze din Europa

Consumul de gaze la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu 8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în special din cauza vremii mai bânde şi a scăderii cantităţilor de gaze folosite pentru producţia de energie electrică, o scădere de aceeaşi amploare fiind observată doar cu patru ani în urmă

Scăderea consumului de gaze a fost observată în 22 dintre cele 28 de state membre ale Comisiei Europene, iar cea mai mare scădere a fost observată în România, unde consumul a scăzut cu 25% comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, aşa cum puteţi vedea în imaginea de mai jos, extrasă din raportul DG Energy.

Pe lângă vremea caldă, explicaţiile ţin de faptul că, după ce combinatele chimice ale Interagro au fost oprite, consum mare de gaze are doar Azomureş, iar OMV Petrom, care operează cea mai mare centrală pe gaze din România (Brazi, 860 MW), a ars mai puţin gaz aici, centrala fiind oprită pentru o revizie planificată de şase săptămâni în perioada aprilie-mai. În plus, se pare că nici cantitatea de gaze înmagazinate nu a crescut foarte mult, în această perioadă. La finalul lui iunie, în România era înmagazinat gaz într-un procent de sub 40% din capacitatea naţională de înmagazinare, procent care o plasează în ultima treime din UE la acest capitol. Este însă drept că România are producţie internă curentă, şi se bazează pe gazele din depozitele subterane doar iarna.

În ciuda scăderii consumului Europei, importurile de gaze au crescut, atât din cauza scăderii producţiei interne (12% la nivelul UE, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent), cât şi a necesarului de gaze pentru înmagazinare. Importurile au crescut cu 3%, iar gazele ruseşti au asigurat 46% din importurile UE (cele din afara statelor blocului continental), cel mai mare procent din ultimii cinci ani.

Importurile totale de gaze ale UE în această perioadă s-au ridicat la 21 de miliarde de euro, cu 29% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.