Statul refuză pe bandă rulantă ofertele băncilor. Plătim cele mai mari dobânzi din Europa. Nanu, Trezorerie: Ne permitem momentan
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/10/bani-22-560x420.jpg)
”În România, inflația a scăzut ușor în februarie, dar efectele consolidării fiscale mențin rata inflației din România la cel mai ridicat nivel din regiune. Privind în perspectivă, inflația din martie va fi cel mai probabil afectată de creșterea prețurilor petrolului, care se reflectă relativ rapid în prețurile combustibililor”, arată un comentariu al economiștilor BCR Erste.
Aceeași analiză subliniază că randamentele mai mari provoacă bătăi de cap ministerelor de finanțe din întreaga regiune. ”Recent, România a respins toate ofertele depuse pentru emisiunile de obligațiuni de stat cu scadența în 2028 și 2031”, spune Erste.
Totuși, ”România își poate permite să aștepte stabilizarea piețelor înainte de a vinde mai multe obligațiuni în cadrul licitațiilor interne, deoarece a creat o rezervă de finanțare suficientă prin emisiunea de datorii de la începutul anului, potrivit șefului Trezoreriei, Ștefan Nanu”, arată analiza băncii austriece.
”Ministerul poate să stea în afara pieţei pentru o perioadă, ăsta este exact preţul faptului că avem acel buffer în valută la Banca Naţională. Din finanţarea de început de an, noi ne-am prefinanţat, am făcut şi emisiunea de obligaţiuni într-o sumă destul de mare, exact înainte să înceapă conflictul, la nişte spread-uri şi dobânzi foarte bune, plus că am mai executat şi nişte plasamente private, chiar mai avem unele în curs de implementare, la nişte costuri foarte bune”, a declarat Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei, la o conferință de presă.
Finanțările externe ne dau liniștea de moment
România, prin Ministerul Finanțelor, a atras aproximativ 4,7 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, prin prima ieșire a statului român pe piețele externe în anul 2026. Aceasta a avut loc în 25 februarie, cu doar 3 zile înainte de începerea conflictului din Iran, evitând astfel creșterea costurilor de finanțare care au urmat declanșării ostilităților.
De asemenea, Erste Bank arată că Polonia a declarat, de asemenea, că monitorizează creșterea randamentelor obligațiunilor — atribuită factorilor globali, în special războiului din Iran — și a subliniat că bugetul este pregătit cu o rezervă de lichidități de 170 miliarde Pzloți polonezi.
Cu toate acestea, în data de 17 martie 2026, dobânda la titlurile de stat ale României a depășit-o și pe cea a Ungariei, România având un randament de 7,330% și Ungaria de 7,310%, conform worldgovernmentbonds. Numai cu o zi în urmă, dobânzile la titlurile din Ungaria erau mai mari decât cele din România. Tot dobândă de 7% mai au și bondurile din Bahrain, dar mai mică decât cele din Ungaria și România.
Costurile la care se împrumută Polonia erau la aceeași dată de 5,583!, Serbia cu 5,110%, Bulgaria cu 5,092%, iar Cehia cu 4,792%. Astfel, România a ajuns să aibă și cea mai mare inflație din UE și cele mai mari costuri cu finanțarea datoriei publice.