România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE – Ce înseamnă asta pentru ţara noastră şi ce obligaţii vin odată cu intrarea în clubul „super-puterilor energetice” (Banciu, ANRMPSG)

„Uniunea Europeană pare să ridice piciorul de pe acceleraţia către tranziţia „verde”, însă ţintele au rămas acolo şi de curând, deşi poate multă lume se aştepta ca Europa să vireze cumva şi să nu-şi mai asume ambiţiile climatice pe care le ştim cu toţii, a aprobat ţinta pentru 2040. Deci, traseul pe care Uniunea Europeană îl propune, inclusiv din perspectiva competitivităţii, este decarbonizare şi energie regenerabilă. Aici, România are, într-adevăr, o poziţie privilegiată, pentru că avem un mix energetic echilibrat şi, cel mai important, ne-am asumat la cel mai înalt nivel politic că tranziţia se va face prin gaz, a spus Banciu, scrie Agerpres.

Avem aceste resurse care curând vor intra pe piaţa Uniunii. România, cu siguranţă, va fi cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar asta vine şi cu nişte obligaţii foarte mari, pentru că, discutând de această ţintă de stocare geologică a dioxidului de carbon, mecanismul prin care s-au atribuit ţinte a fost legat de producţia de petrol şi gaze din 2022-2023. Şi aici am fost într-o situaţie, să spunem puţin dedicată, în sensul că România având a doua cea mai mare producţie de petrol şi gaze, în această perioadă, ţintele de stocare au venit pe măsură şi nu sunt nişte ţinte atribuite României, ci companiilor de petrol şi gaze”, a mai adăugat vicepreşedintele Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Potrivit specialistului, la ora actuală, instituţia pe care o reprezintă colaborează la elaborarea a două Ordonanţe de Urgenţă, una fiind axată pe implementarea Regulamentului pe metan.

„Aşteptăm şi noi, ca mulţi alţii, un Guvern stabil, cu puteri depline, să putem continua discuţiile care au început. Nu s-au finalizat nişte decizii destul de greu de luat, pentru că dincolo de ţintele foarte mari, care presupun investiţii foarte mari, sancţiunile ar trebui să fie proporţionale, disuasive, aşa cum spune Regulamentul. Şi aici interpretarea e diferită, depinde de ce actori întrebaţi ce facem în momentul acesta pe acest subiect. Avem acte normative de reglementare în domeniul stocării geologice a dioxidului de carbon. Avem un prim proiect care a primit finanţare de la Fondul de Inovare, un alt proiect care a primit această etichetă STEP de la Comisia Europeană şi nişte iniţiative ale unor companii care îşi doresc să exploreze subsolul pentru a evidenţia şi a clarifica potenţialul real de stocare biologică a dioxidul de carbon. Simplu spus, vom folosi zăcăminte epuizate din onshore în primă fază, dar ne gândim şi la offshore sau acvifere saline pentru a putea stoca dioxid de carbon”, a menţionat Ionuţ-Sorin Banciu.

Acesta a amintit câteva proiecte similare care deja sunt implementate în Marea Nordului, în Norvegia, Danemarca, Marea Britanie şi Ţările de Jos.

Specialişti în energie participă, marţi, la cea de-a VI-a ediţie a Future Energy Europe Summit (FEES), eveniment ce îşi propune să vină cu soluţii pentru dezvoltarea industriei şi să prezinte ce capacităţi energetice vor fi modernizate şi ce capacităţi noi de producţie vor fi construite.