România, corigentă la investiţiile în Cercetare. Cum stăm în privinţa angajamentelor faţă de UE pentru 2020

Economica.net
21 07. 2016
europeancommission_83777200

Intensitatea în domeniul cercetării şi dezvoltării (investiţiile în R&D raportate la Produsul Intern Brut) a scăzut cu 0,19 puncte procentuale între 2008 şi 2014, România fiind statul UE care are cel mai mult de recuperat pentru a atinge ţinta asumată pentru 2020. La nivelul anului 2014, România a investit 0,38% din PIB în cercetare-dezvoltare, procent pe care ne-am asumat să-l îmbunătăţim până în 2020 la 1,62% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

Spre comparaţie, Bulgaria stă ceva mai bine decât România însă este de asemenea departe de ţinta angajată pentru 2020: 0,8% din PIB în 2014 faţă de 1,5% din PIB promis pentru 2020. Ungaria este la ani-lumină de cele două ţări de la sud-est din acest punct de vedere, cu investiţii în cercetare de 1,37% din PIB la nivelul anului 2014, faţă de un procent de 1,8% din PIB asumat în faţa UE până la sfârşitul deceniului.

La capitolul emisii poluante şi energie, România stă mult mai bine. Un sfert (24,9%) din energia consumată în România provine din surse regenerabile, precum hidrocentralele, parcurile eoliene şi fotovoltaice, peste ţinta de 24% asumată faţă de UE pentru 2020. Şi Bulgaria şi-a depăşit ţinta – 18% faţă de 16% – în timp ce Ungaria mai are de lucru: doar 9,5% din energia consumată provine din surse regenerabile, procent care ar trebui să crească la 13% în următorii patru ani.

Ungaria este însă un bun exemplu de urmat la capitolul emisii poluante, pe care a reuşit să le reducă cu 21,4% până în 2012, deşi îşi asumase doar să limiteze creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră la 10% până în 2020. Şi România stă bine la acest capitol, cu o scădere de 6,5% a emisiilor faţă de un obiectiv asumat de a nu le lăsa să crească cu mai mult de 19%. În Bulgaria însă, emisiile poluante au crescut cu 8,4% în perioada analizată, dar mai este totuşi până la limita asumată faţă de UE, de până la plus 20%.

România şi-a asumat în faţa UE să reducă, până în 2020, numărul persoanelor care riscă sărăcia sau excluziunea socială la 8,838 milioane şi a reuşit să ajungă, în 2014, la „doar” 8,397 milioane. UE notează că România a redus numărul de persoane care riscă sărăcia sau excluziunea socială cu un milion în perioada 2008-2014, reuşind să atingă ţinta asumată pentru 2020 încă din 2013. Bulgaria mai trebuie să scoată din sărăcie 200 de mii de persoane până în 2020 pentru a-şi respecta angajamentul faţă de UE, iar Ungaria 753 de mii de oameni, potrivit celor mai recente date Eurostat.

La capitolul muncă şi şomaj, România a promis UE că va creşte rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între 20 şi 64 de ani la 70% până în 2020, şi este la patru puncte procentuale de această ţintă, progresul faţă de 2008 la acest indicator fiind foarte timid. Totuşi, stăm un pic mai bine decât bulgarii şi maghiarii, care şi-au asumat însă ţinte mai ambiţioase.

În Educaţie, 19,1% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani erau trecuţi, în 2015, la capitolul abandon şcolar şi ieşirea prematură din pregătirea profesională, procent pe care ne-am angajat să-l reducem la 11,3% până la finele deceniului, de unde rezultă o diferenţă de 7,8 puncte procentuale – Bulgaria este la distanţă de doar 2,4 puncte procentuale la acest obiectiv, în timp ce Ungaria e la numai 1,6 puncte.

„România a făcut progrese semnificative prin creşterea ratei de realizare a studiilor superioare cu 9,6 puncte procentuale în perioada 2008-2015. Pe de altă parte, procentul celor care părăsesc înainte de vreme educaţia şi formarea profesională a crescut la 19,1% în aceeaşi perioadă”, notează Eurostat.