România de oţel – O nouă epocă. Metalurgia românească se reconfigurează, companiile stabile cresc, iar 17% dintre firme ies din piaţă (analiză CITR)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Scăderea este determinată în principal de dificultăţile marilor producători de oţel primar, care şi-au redus cifra de afaceri de la 7,5 miliarde de lei în 2023 la 2,6 miliarde de lei în 2025, dar şi de ieşirea din piaţă a unui număr de companii mici.

„Datele spun o poveste despre selecţie, pe fondul unor cifre de ansamblu în declin. Oportunitatea majoră a contextului este reconfigurarea europeană, care pune presiune pe sector şi îi deschide şi o fereastră de cerere strategică. Diferenţa dintre companiile care o vor prinde şi cele care vor rămâne pe dinafară se decide acum, în bilanţ, nu peste doi ani, în instanţă. Valoarea stă, azi, în a profita de contextul european, de fondurile SAFE, şi a acţiona cât timp opţiunile sunt încă deschise”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, citat într-un comunicat al companiei.

Potrivit analizei, declinul industriei nu reflectă o criză generalizată, ci un proces de selecţie. Aproximativ 17% dintre companiile active în 2024 nu mai raportează cifră de afaceri în 2025. În schimb, cele 222 de firme care au raportat rezultate în toţi cei trei ani analizaţi au înregistrat o creştere de 3% între 2024 şi 2025, respectiv cu 523 de milioane de lei, ceea ce indică faptul că reducerea pieţei este generată de dispariţia companiilor fragile, nu de deteriorarea performanţei celor stabile.

Analiza evidenţiază şi schimbarea structurii industriei. Segmentul de tuburi, ţevi şi profile a depăşit producţia primară feroasă din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ajungând la 6,25 miliarde de lei în 2024, comparativ cu 5,59 miliarde de lei pentru producţia primară, fiind singurul subsector major care a înregistrat creşteri constante.

Totodată, metalurgia aluminiului a consemnat o creştere de 8% în 2025, până la 5,57 miliarde de lei. În plus, companiile din aluminiu şi produse prelucrate au un grad de îndatorare de peste două ori mai redus decât producătorii de materie primară, respectiv 0,55 ori cifra de afaceri, faţă de 1,31 ori în cazul producţiei primare.

Potrivit CITR, dificultăţile industriei europene a oţelului, generate de costurile ridicate cu energia şi certificatele de carbon, precum şi de concurenţa importurilor, creează în acelaşi timp oportunităţi pentru producătorii români, prin programul european SAFE (Security Action for Europe), parte a planului Readiness 2030.

România are o alocare orientativă de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin acest instrument, destinat finanţării achiziţiilor din domeniul apărării, iar regulile de eligibilitate favorizează produsele fabricate în Uniunea Europeană. În aceste condiţii, cererea pentru oţel şi alte metale utilizate în echipamente militare, infrastructură şi industria de apărare ar putea susţine dezvoltarea producătorilor locali, apreciază autorii analizei.

În acest context, CITR consideră că mecanismele de restructurare pot deveni instrumente esenţiale pentru companiile viabile, permiţându-le să îşi recapete capacitatea de investiţie şi eligibilitatea pentru proiecte finanţate din fonduri europene.