România de peste hotare are peste 4 milioane de persoane – estimare a Think Tank-ului Rethink

O caracteristică a ultimilor 30 de ani a fost intensitatea migrației, fără precedent în istoria modernă și contemporană a României. După jumătatea anilor 1990, criza economică a dus la creșterea rapidă a numărului de emigranți. O parte a celor înalt educați au plecat în Canada sau SUA, în timp ce tot mai mulți muncitori au început să se stabilească în Europa de Vest, frecvent fără forme legale. După 2007 (2014 pentru statele care au impus restricții), cetățenia europeană a permis românilor mobilitate sporită în spațiul european. În 2014, au fost eliminate toate restricțiile care limitau libera circulație a forței de muncă.
Din perspectiva Think Tank-ului Rethink, diaspora este în primul rând reprezentată de cetățenii români mutați în străinătate și de copiii lor care au cetățenia română.
În contextul libertății de mișcare din Uniunea Europeană, aproximarea numărului de români din diasporă rămâne dificilă. Totuși, folosind numărul de cetățeni români înregistrați de alte state europene ca rezidenți, se observă câteva tendințe proeminente.
În primul rând, observăm că între 2014 și 2018 a avut loc o explozie a emigrării, 200.000 de români stabilindu-se în statele UE/SEE/CH anual în această perioadă (conform Eurostat). Între recensămintele din 2011 și 2021, numărul românilor rezidenți în alte state UE a crescut cu aproape 1,6 milioane în total, se arată în studiul realizat de Rethink.

În ultimii ani, a avut loc însă o ruptură de tendință. Diaspora din Europa nu a mai crescut ca urmare a emigrării în masă a persoanelor din România. În multe comunități, numărul celor născuți în România a stagnat sau a început să scadă. Numărul de persoane cu origini în România prezente în statele UE, care colectează date privind locul de naștere al indivizilor, a atins maximul istoric în 2020, apoi a început să scadă. Numărul total al cetățenilor români prezenți în alte state UE a crescut din nou în 2022, după o scădere abruptă în anul precedent, dar cu mult sub cifrele tipice perioadei anterioare anului 2019. Deși unele comunități din diasporă par să fie în scădere numerică, românii emigrează în continuare spre anumite state (Germania, Austria, Belgia, Elveția), reiese din studiul „O nouă realitate demografică”, realizat de Think Tank-ul Rethink.

Circa 20-25% din numărul total al copiilor cu cetățenie română se nasc în alte țări, pe fondul numărului mare de tineri care au emigrat, estimează Rethink.

De exemplu, în 2019 se înregistrau doar în Anglia și Țara Galilor 16.069 de nașteri în rândul mamelor născute în România, numărul scăzând doar ușor până la la 15.518 în 2022. Numărul este mai mare decât cel din oricare județ din România, reprezentând aproximativ 8% din numărul nașterilor înregistrate în țară, spun autorii studiului realizat de Rethink.
Franța a documentat în ultimii ani în medie 5.000 de nașteri pe an ale unor mame de origine română. În Italia, numărul nașterilor în rândul mamelor cu cetățenie română a scăzut în ultimii ani, dar încă atingea 14.693 de naşteri în 2017.
În Spania, numărul nașterilor în diaspora românească urmează un trend descendent, dar încă se nășteau 8.115 copii ale unor mame născute în România în 2020.
E dificil să stabilim cu exactitate numărul de copii născuți anual în diasporă din cauza mobilității comunităților de români, a declarării ocazionale a nașterilor în altă țară decât cea a rezidenței obișnuite, a schimbărilor de cetățenie și modului de raportare al diverselor țări (unele nu raportează locul de naștere al mamei, defalcat pe state). Dar, indiferent de interpretarea datelor existente, estimăm că în ultimii 7-8 ani s-au născut în mod curent peste 50.000 de copii cu cetățenie română, anual, doar în diaspora europeană, spun autorii studiului „O nouă realitate demografică”.