România deschide drumul autostrăzilor chinezeşti

Autorităţile române nu pot descalifica un ofertant interesat de un parteneriat public-privat în România dacă acesta vine cu un preţ neobişnuit de scăzut, se arată în proiectul noii legi a parteneriatului public-privat elaborată de Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură.

“Partenerul public care constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece investitorul privat a obţinut în mod legal un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva ofertă din acest motiv” se arată în proiectul de lege. Partenerul public poate, într-adevăr, să solicite informaţii suplimentare dacă oferta are un preţ neobişnuit de scăzut şi poate descalifica ofertantul privat, dacă oferta “nu este susţinută din punct de vedere tehnic, financiar, logistic” dar, în cazul în care firma a beneficiat de ajutor de stat pentru proiectul din România, nu o poate descalifica.

Parteneriatul public-privat presupune, în esenţă, că Guvernul scoate la licitaţie un un proiect, iar investitorii privaţi interesaţi vin cu finanţarea, proiectarea şi executia propriu-zisa, după care îşi vor recupera banii din utilizarea investiţiei timp de mai mulţi ani-în cazul unei autostrăzi, din taxa de autostradă.

Puteţi citi aici NOUL PROIECT DE LEGE AL PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT

Primele companii cărora această prevedere le vine ca o mănuşă sunt chiar companiile chinezeşti, din două motive: sunt controlate de stat si reprezinta interesele acestuia şi, au cel puţin teoretic, acces mai uşor la finanţare de la băncile locale, care sunt, în majoritate, deţinute tot de stat. Spre exemplu, în cursa pentru construcţia în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov s-a înscris şi firma chineză China Communication Construction Company. CCCC este un conglomerat de companii, listat la bursă, dar controlat de statul chinez. Compania, specializată în proiectarea şi construcţia de drumuri, tuneluri şi poduri, este a 216-a companie din lume şi a executat şi proiectat mai mult de 8.000 de kilometri de austostradă, în China.

CCCC este insa şi unul dintre acţionarii China Merchant Bank, bancă de stat (a şasea bancă din China, cu active de aproape 150 de miliarde de dolari), aşadar pare a nu avea probleme legate de finanţarea proiectului din România, în cazul în care oferta sa va fi câştigătoare. Şi, cum expansiunea globală a companiilor chineze nu este o noutate, Beijingul ar putea sprijini CCCC în proiectul din România.

Precedentul polonez

Acum patru ani, companiile chineze au încercat să construiască prima autostradă din Europa. În 2009, compania Covec a câştigat împreună cu alţi trei parteneri, o licitaţie pentru construcţia a 50 de kilometri de autostradă. Preţul la care a fost câştigat contractul a fost de 450 de milioane de dolari, circa jumătate din cât estima guvernul Poloniei, care a acceptat însă oferta, în ciuda semnalelor de alarmă ale concurenţilor europeni, şi i-a atribuit contractul. Cum de a venit Covec cu un preţ atât de mic? Chiar în primăvara lui 2009, premierul chinez, Wen Jiabao, anunţa, chiar la Varşovia, o linie de credit de 10 miliarde de dolari pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură, tehnologie şi energie în Europa Centrală şi de Est.

Totuşi, chinezii au eşuat în tentative lor de a construi prima lor autostradă din Europa. Deşi aveau de făcut doar 50 de kilometri, nu i-au terminat nici după trei ani, iar guvernul polonez a anulat contractul.

Puteţi citi aici, în detaliu, povestea eşecului chinezesc din Polonia