România, din nou El Dorado: fondurile de investiţii străine se înghesuie să cumpere terenuri agricole

Piaţa terenurilor agricole din România s-a comportat aparte comparativ cu restul economiei zguduite de criza financiară din 2008. Dacă pe alte segmente ale pieţei imobiliare preţurile s-au prăbuşit, iar investiţiile s-au blocat, tranzacţiile cu terenuri agricole s-au făcut la preţuri în creştere, iar procesul de scumpire continuă. Investitorii au în continuare motive suficiente să cumpere, în ciuda impedimentului numărul unu din ţara noastră: fărâmiţarea excesivă.

„Perioada de recesiune nu a avut influenţe negative asupra evoluţiei preţurilor terenurilor agricole. Dimpotrivă, preţurile de tranzacţionare s-au dublat, comparativ cu ultimele luni ale anului 2008. Deşi preţul terenurilor agricole a urmat un trend ascendent, interesul pentru cumpărare a fost şi el în creştere”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Flavius Pop, Senior Consultant, Land and Capital Markets, DTZ Echinox.

„În ultimele 12 luni, preţurile terenurilor arabile din România au crescut cu aproximativ 10 – 15%, în funcţie de mai mulţi factori precum: situaţia juridică a terenurilor, cheltuielile ulterioare achiziţiei, gradul de comasare al parcelelor, topografia, clasa de fertilitate a solului”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Cătălin Novac, expert în cadrul agenţiei imobiliare Darian.

Vin fondurile de investiţii

Din datele DTZ, în prezent, aproximativ un million de hectare de teren agricol se află în proprietatea unor companii româneşti cu acţionariat străin. Numărul acestora este însă de aşteptat să crească, interesul fiind mare, mai ales din partea fondurilor de investiţii. „Cetăţenii străini sunt interesaţi să cumpere teren arabil în România, însă în mai mică măsură decât fondurile de investiţii care au capacitate de lucru şi capital de investit. Vorbim aici de fonduri mari de investiţii care trebuie să-şi plaseze banii şi care vor avea în obiectiv ţara noastră, ca urmare a randamentelor ridicate înregsitrate pe piaţa terenurilor arabile din România”, a declarat Cătălin Novac.

Ce vor străinii

Având un teren agricol fertil şi o climă propice culturilor, România este interesantă pentru investitorii străini şi datorită preţurilor mici la terenuri, comparativ cu restul Europei. În vestul Europei, spre exemplu, unde există în general suprafeţe reduse de teren agricol, costul unui hectar depăşeşte cu mult pragul de 10.000 de euro.

La noi, cele mai mari preţuri sunt în jurul a 3.600 de euro hectarul. Mai precis, în Anglia şi Belgia un hectar de teren agricol se tranzacţionează la 24,000 euro, în Italia preţul variază între 15,000-16,000 Euro/ha, iar în Danemarca poate ajunge şi la 30,000 Euro/ha. Preţurile scad spre est, până la 700 euro pe hectar, în cazul Ucrainei.

„În România astăzi, un teren cu documentaţia în ordine şi un grad de compactare ridicat, poate fi vândut la o medie de 3.000 de euro  p hectar, când vorbim de loturi peste 100 de hectare”, spune analistul Echinox. Potrivit acestuia, cumparatorii de terenuri agricole sunt interesaţi în special de zonele sud-vestice, sudice şi estice, unde şi preţurile sunt mai mari în raport cu alte regiuni cu teren arabil. „Tipul de sol, culturile anterioare, menţinerea unei ciclicităţi între cultură şi recoltă, existenţa unui sistem de irigaţii pot face diferenţa de preţ, însă marea problemă rămâne fragmentarea, lipsa documentelor de proprietate clare şi lipsa cadastrului şi a intabulării”, explică expertul DTZ.