România, din nou în atenția presei străine. „Ne-au lăsat fără apă pentru pești”. Daune de milioane de euro

Pentru piscicultorii din România, în special pentru cei care cresc crap, valul de căldură dogorâtoare din acest an vine după secetele severe din 2023 și 2024, ale căror efecte se simt încă, spune Cătălin Platon, președintele Asociației Naționale a Producătorilor din Sectorul Piscicol ROMFISH.

Barci mici staționează pe pământul crăpat dintr-un braț secundar secat al Dunării, în nordul Serbiei, unde apa s-a retras în câteva ochiuri de apă tot mai mici, sub presiunea secetei și a căldurii extreme. Peștii se învârt în cercuri în apele puțin adânci. „Atât mai avem, aceste două ochiuri mici de apă pline de puiet”, a spus pescarul Dusan Jovanovic. El a precizat că peștii sunt în pericol din cauza apei prea puține și a temperaturii acesteia de peste 30 de grade Celsius.

„Dacă încep să moară, vor muri toți deodată”, a spus Jovanovic.

Industria piscicolă a fost lovită extrem de dur, cu daune estimate la milioane de euro. Aceasta se adaugă la pagubele deja mari cauzate de problemele legate de alimentarea cu energie și apă, culturile agricole distruse și pierderile din traficul fluvial și comerț.

Găsindu-se nepregătite pentru criza din acest an, țările și companiile caută acum soluții pentru a minimiza efectele viitoarelor fenomene meteorologice extreme, pe care oamenii de știință le leagă de schimbările climatice cauzate de om.

Aproximativ 99% din teritoriul Ungariei se află în prezent în condiții de secetă severă sau extremă, potrivit serviciului național de meteorologie. Deșertificarea, un proces prin care vegetația se retrage din cauza căldurii mari și a precipitațiilor scăzute, amenință o mare parte din Marea Câmpie Ungară.

Printre cele mai afectate se numără cele aproximativ 27.000 de hectare de iazuri piscicole din Ungaria. Ministerul Agriculturii și Economiei Alimentare din această țară a declarat săptămâna trecută că „căldura persistentă și lipsa apei” au dus la secarea a 1.588 de hectare din aceste iazuri, cauzând moartea a aproape 280 de tone metrice de pește în 20 de ferme.

Pierderea estimată de venituri în urma pagubelor a fost de 1,3 miliarde de forinți (4,2 milioane de dolari), a precizat ministerul. Producătorii spun că înlocuirea peștilor pierduți ar putea dura ani de zile. Uneori, operatorii au fost nevoiți să sece un iaz și să-i redirecționeze apa pentru a salva peștii dintr-altul, a declarat Organizația Interprofesională de Acvacultură și Pescuit din Ungaria la începutul lunii august.