Cu livrări duble de grâu și porumb față de anul trecut, România rămâne al doilea cel mai mare exportator de cereale al UE în anul comercial 2021/2022

Adaugă-ne ca sursă preferată

România își păstrează poziția din anii trecuți în clasamentul celor mai mari exportatori de cereale din UE, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene. În cele 51 de săptămâni din 53 ale anului comercial 2021-2022, România a livrat peste granițele UE peste 12,1 milioane de tone de cereale ( grâu, fâină de grâu, porumb, orz, ovăz), adică 27,4% din exporturile totale ale UE, ce s-au ridicat până acum la 44,1 milioane de tone. La unele cereale, printre care grâul de panificație, exporturile aproape s-au dublat.

Lideri pe piața porumbului

Suntem din  nou lider de piață la exporturile de porumb, cu livrări de peste 4,1 milioane de tone, dintr-un total de 5,7 milioane de tone. Față de întreg anul de comercializare trecut, cantitățile exportate anul acesta sunt aproape duble. Din datele Comisiei Europene, în 2020/2021, România a raportat exporturi de 2,1 milioane de tone de porumb.

În ceea ce privește grâul,  în perioada analizată,  am exportat 6,3 milioane de tone de grâu pentru panificație ( față de 3,1 milioane de tone tot anul de marketing trecut),  a doua cantitate după Franța, care a raportat livrări de 8,1 milioane de tone. În total, UE a vândut peste granițe, preponderent în Algeria, Egipt și China, 26,6 milioane de tone  de grâu.

Totodată, Romînia a exportat 1,6 milioane de tone de orz, dintr-o cantitate exportată de 6,8 milioane de tone, ceea ce ne plasează pe locul doi între exportatorii europeni, după Franța (3,2 milioane de tone). În anul de comercializare 2020/2021, exporturile românești de orz, inclusiv malț, s-au cifrat la 1,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă o creștere anul acesta de 49,8%.

În 2021, fermierii români au produs o cantitate totală de 27,7 milioane de  tone de cereale pentru boabe, față de 18,1 milioane de tone în 2020 și 30,4 milioane de tone în 2019.

Pentru anul acesta, Ministerul Agriculturii estimează  o producţie  la nivelul anului 2021, „un an de altfel aproape de perfecţiune”, atât din punct de vedere climateric, cât şi din punct de vedere al stabilităţii nivelului de inputuri şi al nivelului de costuri de înfiinţare a culturilor.