România evită junk-ul, dar perspectiva ratingului rămâne negativă (BBB-/A-3) şi după măsurile guvernului Bolojan – S&P

S&P precizează că primele măsuri luate de noul Guvern sunt cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008, dar vede riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației.

Iată comunicatul S&P:

Câștigarea alegerilor de către candidatul Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de premierul Ilie-Gavril Bolojan au pus, cel puțin pentru moment, capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică și de politică economică.

Noul executiv a anunțat un amplu plan de consolidare fiscală, axat pe creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, măsuri care, potrivit estimărilor, ar trebui să contribuie la scăderea deficitului bugetar la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și la 6,4% în 2026, de la 9,3% în 2024.

Aceste măsuri sunt adoptate într-un context macroeconomic dificil, marcat de încetinirea economiei, inflația ridicată și în creștere, precum și un deficit de cont curent semnificativ. De asemenea, persistă riscuri politice privind aplicarea concretă a planului de consolidare fiscală.

Ratingul României a fost reafirmat la ‘BBB-/A-3’ de agenția S&P Global Ratings, cu perspectivă negativă.

Acțiune de rating
La data de 23 iulie 2025, S&P Global Ratings a reconfirmat calificativele pe termen lung și scurt în monedă locală și valutară ale României la ‘BBB-/A-3’. Perspectiva rămâne negativă.

Întrucât este un rating suveran (așa cum este definit în Regulamentul CRA al UE 1060/2009), calificativul este supus unor restricții de publicare, inclusiv respectarea unui calendar prestabilit. În acest caz, abaterea de la calendar este justificată de anunțarea măsurilor de consolidare fiscală de către noul guvern.

Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile privind finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în anii următori, în ciuda măsurilor anunțate.

Scenariu negativ

Calificativele ar putea fi retrogradate în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale se abate semnificativ de la așteptările actuale – fie din cauza insuficienței măsurilor, fie din cauza unei creșteri economice slabe.

De asemenea, o scădere a ratingului ar putea avea loc dacă datoria externă a țării crește peste estimările curente sau dacă condițiile de finanțare ale deficitului extern se deteriorează – spre exemplu, prin întârzieri semnificative în primirea fondurilor europene.

Scenariu pozitiv

Perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele externe și fiscale se reduc substanțial, susținute de o relansare a creșterii economice.

Context și analiză

Alegerile prezidențiale din mai 2025 și numirea noului guvern au încheiat o perioadă marcată de instabilitate politică și incertitudine în materie de politici publice. Noul guvern, beneficiind de o largă majoritate parlamentară, a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală cu un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026, împărțit relativ echilibrat între venituri și cheltuieli.

Aceste măsuri, potrivit S&P, ar trebui să reducă deficitul sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026 – în scădere de la un nivel record de 9,3% în 2024, cel mai ridicat din 2009. Guvernul are în vedere și două pachete suplimentare de reformă în următoarele luni, care ar putea contribui la continuarea consolidării fiscale.

Totodată, reformele fiscale și cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt esențiale pentru atragerea fondurilor europene restante. România mai poate accesa circa 18 miliarde euro (5% din PIB-ul estimat în 2025) prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), precum și peste 26 miliarde euro prin Cadrul Financiar Multianual 2021–2027.

S&P avertizează însă că provocările economice și politice pot submina agenda ambițioasă a guvernului, mai ales că strategia fiscală pe termen mediu (după 2026) rămâne incertă. Mandatul premierului Bolojan se încheie la sfârșitul anului 2026, în baza unui acord de rotație politică cu PSD, ceea ce ar putea complica aplicarea reformelor dincolo de acest termen.

Provocări economice și structurale

• Creșterea economică a încetinit semnificativ. Estimările S&P indică o creștere reală de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
• Inflația este estimată să atingă circa 9% în următoarele luni, influențată de majorarea TVA, accize și prețurile la energie.
• Deficitul de cont curent rămâne larg, estimat la o medie de 7,5% din PIB între 2025 și 2028, în ciuda consolidării fiscale.
• Datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși 9% din veniturile guvernamentale.

Sectorul bancar rămâne stabil, dar expus la riscuri legate de creditarea în valută, imobiliare și îndatorarea firmelor.