România evită pierderea ratingului de ţară, dar pericolul nu a trecut – ministrul Finanțelor

„Nu poate fi niciodată o certitudine (că am oprit retrogradarea – n. r.), dar gradul de siguranţă, având în vedere dublarea mesajului nostru prin adoptarea pachetului, cu mesajul Comisiei, care practic validează faptul că suntem într-o direcţie bună, la care adăugăm şi adoptarea recomandării de traiectorie fiscală care s-a făcut în ECOFIN-ul de astăzi, toate aceste trei lucruri reprezintă un semnal puternic către toate cele trei agenţii de rating, în special pentru prima care îşi începe evaluarea în 15 iulie. Eu cred că în privinţa pericolului iminent pe care îl aveam în pierderea ratingului, cred că avem un semnal foarte bun. Nu cred că în privinţa acestor evaluări care au loc în august – septembrie mai suntem în pericolul de a ne pierde ratingul”, a precizat Nazare, la Digi 24.

În opinia sa, România are nevoie de o ambiţie constantă nu doar pentru a menţine ratingul, ci şi pentru a-l creşte, astfel încât condiţiile de finanţare pentru mediul public şi privat să fie tot mai accesibile.

„Ne vom menţine ratingul, doar că trebuie să avem o ambiţie permanentă nu doar a-l menţine pe ultima treaptă, ci pentru a-l creşte, deoarece, cu cât îl vom creşte, condiţiile de finanţare pentru mediul privat, nu doar cel public, vor fi tot mai accesibile”, a susţinut el.

Ministrul Finanţelor a subliniat că România se va afla sub monitorizarea Comisiei Europene, conform procedurii de deficit excesiv, şi va trebui să raporteze de două ori pe an – în aprilie şi octombrie – situaţia macroeconomică şi cea a execuţiei bugetare.

„Acestea sunt lucruri care sunt impuse ţărilor care intră în această în această etapă de procedură de deficit excesiv, din cauza gradului de neîncredere. Am acumulat un deficit de încredere foarte mare în ultimii ani”, a atenţionat Nazare.

Totodată, ministrul a arătat că s-a reintrat într-un dialog de lucru consolidat cu Comisia Europeană.

„Cred că avem nevoie de un semnal pozitiv, de o rază de speranţă, în sensul în care relaţia cu Comisia să funcţioneze mult mai bine. Transmite şi Comisia că practic am reintrat într-un dialog de lucru consolidat, bun, se transmite acest lucru către pieţe, dar este şi o rază de speranţă pentru români. E un pas necesar, dar nu e suficient, adică am evitat acest pericol iminent, dar mai avem mult de lucru şi, per ansamblu, de lucrat, pentru a reuşi să revenim acolo unde ar fi trebuit să fim, adică la un interval de referinţă de 3%, aşa cum sunt multe alte state şi care îşi gestionează finanţele publice într-un mod mult mai credibil”, a subliniat şeful de la Finanţe.

În opinia sa, pentru acest lucru trebuie să continuăm să luăm măsurile din Pachetul 2, dar trebuie să continuăm şi cu o disciplină a finanţelor publice pe care să o impunem nu doar la nivelul autorităţilor locale şi centrale, ci la toate companiile de stat, „astfel încât, în momentul în care raportăm ţinte pentru octombrie sau pentru aprilie anul viitor, situaţia României să fie mult mai bună şi să se vadă acest lucru din cifre, cu fapte, că numai aşa putem crea încredere”.

Întrebat dacă nu va fi nevoie de măsuri dureroase în fiecare an până în 2030, când trebuie să atingem ţinta pentru deficitul bugetar, Nazare a răspuns: „E foarte greu de anticipat acum o situaţie care va avea loc peste un an sau doi”.

„Am văzut şi noi, am trecut printr-o pandemie, crize suprapuse – criză energetică, evoluţia războiului din Ucraina… – e foarte greu să evaluezi ce se va întâmpla în şase luni sau un an. Ce pot să vă spun în schimb, e că dacă suntem consecvenţi, într-un interval de până la un an jumate, adică perioada dificilă va dura din punctul meu de vedere şi cum transpune şi din recomandarea Comisiei până undeva la finele anului viitor (…) Deci, eu sper că putem, consecvenţi fiind şi adoptând aceste măsuri de disciplină financiară bugetară, să revenim până la finalul anului viitor, dar, bineînţeles, depinde foarte mult de multe alte evoluţii. Asta este o ţintă. (…) Este esenţial ce va face economia privată şi modul în care vom reuşi să înlesnim investiţiile private, să atragem noi investiţii şi să folosim mult mai bine banii puţini pe care îi avem, pentru că, până acum, am avut foarte mulţi bani, iar acum nu îi mai avem. Avem spaţiu fiscal mai mic şi trebuie să facem mai mult cu bani mai puţini, dar trebuie să ajutăm mediul privat să nu-l încurcăm în primul rând major şi atunci când sunt solicitări de investiţii să răspundem mult mai repede”, a transmis ministrul Finanţelor.