România fără apă potabilă – Care sunt zonele cu cele mai mari probleme (Raport al Guvernului)

Conform documentului, acest fapt afectează atât calitatea vieţii, cât şi eligibilitatea pentru finanţări viitoare, scrie Agerpres.

„Accesul la apă potabilă este generalizat, dar persistă UAT-uri cu grad de conectare redus în sudul şi estul ţării. Serviciile de colectare selectivă a deşeurilor au cunoscut îmbunătăţiri, dar complexitatea sortării (biodeşeuri, textile etc.) rămâne limitată în multe zone rurale. Numărul de autorizaţii de construire reflectă clar dinamica economică şi demografică – aglomerări în jurul marilor oraşe şi lipsă de activitate în zone slab dezvoltate, uneori chiar fără nicio autorizaţie emisă”, se precizează în raport.

Acesta mai indică faptul că intervenţia publică prin ajutoare economice este „concentrată” şi „inegală”.

„Ajutoarele de stat şi de minimis plătite în 2023 s-au concentrat în judeţele cu economie activă (ex. Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova), dar apar şi judeţe surpriză (ex. Olt) unde valoarea alocată este ridicată, semnalând intervenţii publice punctuale sau strategice. Alte judeţe au fost complet absente din acest mecanism, ceea ce poate accentua decalajele de dezvoltare”, se explică în raportul Guvernului.

Documentul identifică şi o serie de disfuncţionalităţi, între care capacitate administrativă inegală între unităţile administrativ-teritoriale (UAT) şi Consiliile judeţene – nu doar în atragerea fondurilor, ci şi în execuţia acestora, întârzieri în contractare şi în demararea proiectelor, în special în ceea ce priveşte PNRR, zone fără dezvoltare edilitară sau investiţională – comune fără canalizare, fără apă curentă, fără autorizaţii de construire, fără proiecte PNRR sau europene contractate. Sunt date drept exemplu localităţile Armăşeşti (Ilfov), Izvoare şi Siliştea Crucii (Dolj), Mihai Bravu (Giurgiu), Spermezeu (Bistriţa-Năsăud).

În acest context, este subliniată nevoia urgentă de intervenţie diferenţiată şi sprijin administrativ adaptat capacităţii reale a fiecărei zone.

„Această radiografie a dezvoltării locale scoate în evidenţă nevoia urgentă de intervenţie diferenţiată şi sprijin administrativ adaptat capacităţii reale a fiecărei zone. Politicile publice şi fondurile trebuie să fie mai bine corelate cu realitatea din teritoriu, iar indicatorii de infrastructură, investiţii şi mediu trebuie să stea la baza unei reconfigurări strategice a finanţării dezvoltării locale în România”, se specifică în raport.

Conform acestuia, datele care s-au utilizat sunt comunicate din surse oficiale (Ministerul Finanţelor, INS, ANRSC, MIPE, Consiliul Concurenţei), dar în unele cazuri au fost identificate limite privind consistenţa sau sincronizarea acestora.

În toate cazurile, datele au fost prelucrate exclusiv în formă agregată, fără conţinut personal identificabil, şi interpretate în contextul populaţiei rezidente raportate la Recensământul 2021.