România în două viteze
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/12/593718886_1520472635897351_8792070110754077735_n-e1765353581651-600x420.jpg)
Printre vedetele acestui segment se numără Ferrari SF90 XX Stradale (~1,5 milioane EUR), Rolls-Royce Phantom (~750.000 EUR), Porsche 911 S/T ediție limitată (~450.000 EUR), Mercedes-Benz AMG G 63 (4×4)² (~400.000 EUR), Lamborghini Urus Performante (~350.000 EUR), Bentley Bentayga Speed W12 (~350.000 EUR) și Aston Martin DBX707 (~300.000 EUR). Privind aceste cifre, nu poți să nu rămâi uimit: în timp ce majoritatea românilor își calculează fiecare cheltuială zilnică, există un segment al populației care investește sute de mii sau milioane de euro într-un automobil, ca într-o operă de artă cu motor.
Contrastul nu poate fi ignorat. Inflația, creșterea prețurilor la energie, carburanți și alimente, scăderea puterii de cumpărare și reducerea consumului afectează zilnic milioane de români. În timp ce unii fac planuri pentru a-și plăti facturile, alții semnează contracte de sute de mii sau chiar milioane de euro pentru a conduce supermașini și SUV-uri care sfidează orice rațiune economică. Această dualitate ne arată o Românie polarizată, în care luxul extrem coexistă cu austeritatea.
Din perspectivă financiară, însă, aceste înmatriculări au o relevanță concretă pentru stat, contribuind la creșterea veniturilor bugetare prin TVA, accize la combustibili, impozite pe autovehicule și taxa pe lux. Ca urmare, aceste tranzacții nu sunt doar spectacole ale opulenței, ci pot fi și o sursă (discretă, într-adevăr) de reducere a deficitului bugetar.
Dar mai interesant este semnalul pe care îl transmit aceste achiziții. Fiecare Ferrari sau Rolls-Royce nu este doar o mașină, ci o declarație de încredere în propriile resurse și în perspectivele economice personale. Este fascinant cum, în același timp, mare parte din populație experimentează anxietatea legată de cheltuieli, cumpărături raționalizate și renunțări la confort. În acest contrast, piața de lux devine un indicator al apetitului la risc și al încrederii financiare, în timp ce consumul obișnuit reflectă precauție și adaptare la realitate.
România se arată, în 2025, ca o țară a extremelor. Luxul și austeritatea coexistă, generând o tensiune care e greu de ignorat: există o Românie care cheltuie fără rețineri și o Românie care calculează fiecare leu. Iar acest contrast este mai mult decât vizibil: el devine un studiu despre comportamentul economic, despre modul în care comportamentul populației poate influența bugetul și indicatorii macroeconomici.
În fond, fiecare înmatriculare ultra-premium spune o poveste despre cum visele materiale se intersectează cu realitățile financiare ale unei țări întregi. E o lecție despre cum economia funcționează nu doar prin cifre generale, ci prin deciziile individuale – unele spectaculos de opulente, altele prudent raționale – și cum aceste decizii modelează, subtil dar sigur, peisajul financiar al României.
Pentru mine, adevărata lecție a acestor statistici nu este doar despre mașini sau bani, ci despre diversitatea României și complexitatea deciziilor economice: cum un mic segment de lux poate influența pozitiv veniturile bugetare, în timp ce masele resimt direct presiunile cotidiene, ceea ce se traduce într-un consum mai redus, care înseamnă taxe mai mici pe consum și, una peste alta, o încetinire a economiei, pentru că cei care își permit ”cadouri” exorbitante sunt mult mai puțini decât cei care își drămuiesc fiecare leu. Este o Românie a tensiunii și a echilibrului, a visului și a realității, și tocmai această polarizare spune multe despre societatea noastră, despre ambițiile și limitele ei, dar și despre felul în care fiecare alegere financiară, oricât de individuală, se conectează la întreaga economie.
Laurențiu Stan este consultant financiar. De la începutul acestui an, este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.