România, încă pe radarul investitorilor în centre de date. George Topalov, Vertiv: „Depinde însă de disponibilitatea infrastructurii rețelei electrice”

”Piața centrelor de date din România este încă relativ mică în comparație cu principalele hub-uri din Europa de Vest, însă înregistrează o creștere susținută. Unele estimări din industrie indică faptul că puterea instalată ar putea crește de la aproximativ 78 MW în 2025 la peste 230 MW până în 2031, ceea ce reprezintă o rată anuală compusă de creștere de aproximativ 20%. Această evoluție este susținută de adoptarea tot mai extinsă a serviciilor cloud, de digitalizare, precum și de cererea generată de inteligența artificială și de calculul de înaltă performanță (HPC)”, spune George Topalov.

Una dintre sursele concrete de cerere pe termen scurt pentru infrastructura de centre de date este digitalizarea sectorului public, prin proiectul Cloud-ului Guvernamental. Acesta are la bază patru centre de date, amplasate în București, Timișoara, Brașov și Sibiu, cu niveluri de reziliență Tier III/IV.

România alocă, de asemenea, 177 de milioane de euro prin PNRR pentru modernizarea și migrarea în cloud a aplicațiilor din sectorul public, fiind vizată migrarea a cel puțin 30 de aplicații și sisteme IT.

Pe piața privată, cererea este susținută de extinderea serviciilor cloud și de adoptarea treptată a inteligenței artificiale. Topalov estimează că, pe măsură ce aceste tehnologii sunt implementate la scară mai largă, va crește și necesarul de capacitate de calcul și de infrastructură cu densitate ridicată.

„În ansamblu, observăm că cererea se dezvoltă în mai multe segmente, fără a fi determinată de un singur sector. Digitalizarea sectorului public reprezintă deja un motor concret al cererii, în timp ce cloud-ul și inteligența artificială oferă oportunități importante de creștere pe termen mai lung”, spune el.

Investitorii străini încă se uită la România

România continuă să atragă interesul investitorilor internaționali pentru proiecte de centre de date de mari dimensiuni și infrastructură pentru inteligență artificială. Topalov dă ca exemplu inițiativa Black Sea AI Gigafactory, pentru care Ministerul Finanțelor a anunțat în iunie 2026 că firme din opt țări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia și-au exprimat interesul.

Reprezentantul Vertiv atrage însă atenția că interesul investitorilor nu trebuie confundat cu angajamente ferme de investiții. Pentru ca proiectele să ajungă în etapa de construcție, România trebuie să poată asigura infrastructura necesară, în special accesul la energie electrică, rețele și autorizații.

„Multe dintre aceste proiecte se află încă într-un stadiu incipient, astfel încât este important să facem distincția între interesul manifestat de investitori și angajamentele ferme de investiții. Transformarea acestui interes în proiecte concrete va depinde însă în mare măsură de factori precum disponibilitatea infrastructurii rețelei electrice, obținerea autorizațiilor necesare și posibilitatea de a asigura capacitatea de alimentare cu energie electrică necesară”, afirmă Topalov.

AI-ul schimbă și consumul de energie al centrelor de date

Creșterea AI vine însă cu o problemă majoră pentru infrastructura fizică: densitatea de putere. Potrivit estimărilor Vertiv, sarcinile de lucru AI pot necesita de aproximativ cinci ori mai multă capacitate de alimentare și răcire decât un server tradițional, în același spațiu fizic.

Dacă în trecut rack-urile IT funcționau în general la densități de aproximativ 5-10 kW, în cazul implementărilor AI 40 kW reprezintă deja limita inferioară, iar densități de peste 100 kW per rack devin tot mai frecvente.

”Cele mai recente platforme AI duc aceste cerințe și mai departe. De exemplu, Vertiv a dezvoltat o arhitectură de referință integrată, de la un capăt la altul, pentru alimentarea și răcirea platformei NVIDIA GB300 NVL72, care poate susține densități de până la 142 kW per rack. La asemenea niveluri, infrastructura tradițională a centrelor de date trebuie să evolueze, în special prin adoptarea unor sisteme de distribuție a energiei cu o capacitate mai mare și a soluțiilor de răcire cu lichid sau hibride”, explică managerul Vertiv.

Topalov precizează însă că estimarea de cinci ori mai mare se referă la necesarul de alimentare și răcire în același spațiu fizic și nu înseamnă că orice centru de date dedicat AI consumă, în total, de cinci ori mai multă energie.

”Consumul total al unei facilități depinde de factori precum dimensiunea acesteia, gradul de utilizare, configurația hardware și modul în care este proiectată”.

Centrele de date existente trebuie modernizate

Întrebat dacă infrastructura existentă din România pregătită pentru aplicațiile AI, Topalov spune că o parte dintre centrele de date locale pot susține deja anumite sarcini de lucru AI, însă trecerea la infrastructură AI de înaltă densitate va necesita investiții importante.

”Multe dintre facilitățile existente au fost proiectate pentru densități mai reduse la nivelul rack-urilor și pentru sisteme tradiționale de răcire cu aer, în timp ce sistemele AI avansate necesită capacități de alimentare considerabil mai mari și, din ce în ce mai mult, soluții de răcire cu lichid sau hibride.

Această evoluție va genera nevoi de investiții atât pentru modernizarea facilităților existente, cât și pentru dezvoltarea unor noi centre de date pregătite pentru cerințele AI”, continuă acesta.

Răcirea cu lichid va câștiga teren

Una dintre schimbările majore ale următorilor cinci ani va fi trecerea către răcirea cu lichid, pe măsură ce densitatea de putere a rack-urilor crește.

Răcirea direct la cip (direct-to-chip) este una dintre tehnologiile care ar urma să devină esențiale pentru infrastructura AI de înaltă densitate, unde răcirea exclusivă cu aer poate deveni insuficientă.

”În același timp, răcirea cu aer va continua să joace un rol important. Arhitecturile hibride, care combină răcirea cu aer și cea cu lichid, vor avea o pondere semnificativă, în special în centrele de date existente, unde infrastructura AI de înaltă densitate va fi integrată alături de infrastructura IT tradițională”, a mai declarat reprezentantul Vertiv.

Potrivit acestuia, un alt criteriu care va cântări tot mai mult este consumul de apă. ”Vertiv oferă deja tehnologii de răcire proiectate să funcționeze fără consum de apă. De exemplu, Vertiv CoolLoop Trim Cooler este o soluție de răcire complet uscată, pregătită pentru cerințele AI, care funcționează fără consum de apă, contribuind astfel la reducerea dependenței de resursele locale de apă și de infrastructura de tratare a acesteia”.

Energia și specialiștii, provocările următorilor ani

Pentru 2026, una dintre principalele provocări pentru industria IT și telecom este, în opinia reprezentantului Vertiv, pregătirea infrastructurii pentru dezvoltarea rapidă a AI și a calculului de înaltă densitate, care generează cerințe tot mai mari în ceea ce privește alimentarea cu energie și răcirea.

Apoi, în 2027, problema se va extinde dincolo de infrastructura fizică. România va avea nevoie și de specialiști capabili să proiecteze, să opereze și să extindă aceste sisteme.

”Privind către 2027, extinderea eficientă a acestei infrastructuri va trebui să fie însoțită de dezvoltarea și păstrarea specialiștilor în domeniu. România dispune de un număr important de absolvenți în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), însă Comisia Europeană identifică în continuare retenția specialiștilor TIC drept o provocare.

Din perspectiva Vertiv, atât pregătirea infrastructurii, cât și accesul la competențe specializate vor fi esențiale pe măsură ce adoptarea inteligenței artificiale se accelerează”, conchide acesta.