România începe anul 2025 cu o putere totală în bateriile de stocare a energei de 137 MW. Românii fac legea deocamdată pe această piață

Datele operatorului de transport și sistem arată că, la data de 1 ianuarie 2025 în România sunt funcționale 13 grupuri de stocare a energiei în baterii, care au o putere instalată totală de 137,2 MW și o capacitate de 269 MWh.

De departe, cel mai mare investitor în instalații de stocare este, la acest moment, Nova Power and Gas, firmă care face parte din grupul E-Infra, controlat de omul de afaceri român Teofil Mureșan, cu trei instalații de stocare, cu o putere cumulată de 90 MW. Urmează un alt investitor român, firma Monsson S.R.L., controlată de Emmanuel Muntmark, cel supranumit regele eolienelor din România, dezvoltator de care se leagă primele și unele dintre cele mai mari investiții în energia regenerabilă din România.

Iată lista tuturor instalațiilor de stocare operaționale acum în România, cine le deține și puterea/capacitatea fiecăreia:

Șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN) de ka Transelectrica, Virgiliu Ivan, a decarat, la finalul lui noiembrie 2024, atunci când a și estimat că finalul anului 2024 va găsi România cu o putere instalată în baterii de peste 100 MW, că, la finalul acestui an s-ar putea ajunge la o putere instalată în baterii de 500 MW și o capacitate de 1.200 MWh. Dar este nevoie de mult mai mult.

Șeful DEN a subliniat importanța capitală pentru sistemul energetic românesc a instalațiilor de stocare, în contxtul în care țara noastră a ales să instaleze cât mai multe capacități în regenerabile, și a spus despre stocare că este “veriga de care avem nevoie”, dar care a început să se dezvolte. “Pe măsură ce în sistem se vor integra încă 10.000 MW în centralele regenerabile, așa cum sunt stabilite obiectivele (…) noi am identificat un necesar de 2.000 MW ca putere la orizontul anului 2030, optim ar fi 3.000-4.000 MW, cu o capacitate de stocare de 5-10 ori mai mare față de puterea instalată, trebuie să ajungem undeva la 20.000 MWh. Capacitățile de stocare de una-două ore nu vor mai fi suficiente în viitorul apropiat”, a explicat atunci Ivan.

Tot în noiembrie, Guvernul a aprobat, un proiect de Ordonanță de Urgență privind reglementări legate de stocarea energiei în baterii şi centrale de acumulare prin pompaj. România își asumă dezvoltarea a 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în anul 2030, precum și instalarea a cel puțin 2.000 MW în baterii până în anul 2035, potrivit notei de fundamentare. OUG pervede eliminarea dublei taxări a energiei stocate, la preluare și la introducere în rețea, ceea ce va reduce costurile și va stimula investițiile în capacități de stocare, arăta atunci Ministerul Energiei