România intră în „FMI”-ul Chinei. Ţinta: bani pentru autostrăzi

Adaugă-ne ca sursă preferată

În timp ce ţările din regiune se bat pentru banii chinezilor şi chiar primesc investiţii din partea lor, România pare că este ocolită. Acest lucru s-ar putea schimba însă odată cu intrarea în Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură, dacă oficialii români vor şti cum să îşi joace cărţile.

Creată de chinezi ca alternativă la instituţiile financiare internaţionale conduse de americani (FMI) sau japonezi, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) a ajuns la 87 de membri, după ce a atras încă din start, în decembrie 2015, ţări europene puternice precum Germania, Marea Britanie şi Austria.

Instituţia financiară unde chinezii sunt cel mai mare acţionar a şi început să acorde împrumuturi. Un exemplu recent este cel dat Turciei, membru al băncii asiatice, care primeşte 600 de milioane de dolari pentru creşterea capacităţii ţării de stocare a gazelor.

România este şi ea invitată să fie membru, iar pentru aceasta trebuie să contribuie, până la sfârşitul anului, cu o primă tranşă de 6,2 milioane de dolari la capitalul băncii asiatice, potrivit unui proiect de lege care a ajuns săptămâna aceasta pe masa Guvernului.

Prin intrarea în această bancă, România ar avea acces la împrumuturi mai avantajoase, cu dobânzi mai mici, termene mai lungi de rambursare şi posibilitatea de renegociere a condiţiilor, au explicat pentru ECONOMICA.NET surse guvernamentale.

Ţinta ar fi investiţiil prin Parteneriat Public – Privat, în special autostrăzi, adaugă sursele. 

România a construit în perioada post-comunistă doar 540 de kilometri de autostradă, iar şantierele deschise în prezent înaintează foarte greu, în ciuda banilor nerambursabili pe care îi primim de la UE. Între altele, reţeta folosită cu succes în alte ţări pentru construcţia mai rapidă a autostrăzilor, respectiv Parteneriatul Public Privat (PPP), nu a fost aplicată niciodată în România.

La sfârşitul lunii mai, Guvernul Dăncilă a adoptat primul pachet de investiţii strategice, care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. Acesta include, printre altele, autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni şi autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat.

China finanţează şi construieşte mai multe proiecte de infrastructură în regiune, în special în ţările din Balcanii de Vest precum Serbia, Muntenegru, Albania şi Bosnia Herţegovina.

Citeşte şi Cioloş: România şi-a exprimat disponibilitatea de a adera la Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură