România lasă leul să slăbească, politica testează din nou regimul de flotare controlată al Băncii Naționale – Bloomberg

Leul a scăzut cu 0,8% față de euro marți — una dintre cele mai mari scăderi printre monedele piețelor emergente — în timp ce parlamentarii au votat pentru demiterea administrației prim-ministrului Ilie Bolojan, în urma conflictelor din coaliție privind măsurile dureroase de austeritate.

Cu un an în urmă, banca centrală a lăsat, de asemenea, leul să scadă în timpul turbulențelor legate de alegerile prezidențiale.

Spre deosebire de mulți dintre partenerii săi din Europa de Est care permit flexibilitatea valutară, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară drept o ancoră care a împiedicat inflația să crească și mai mult anul trecut, când locuitorii s-au confruntat cu tăieri bugetare menite să reducă cel mai mare deficit fiscal din UE.

Totuși, căderea cabinetului României într-un moment în care țara se confruntă cu dificultăți legate de creștere și inflație pune banca centrală într-o situație dificilă în privința leului. Permiterea deprecierii monedei ar putea fi cea mai bună opțiune pe termen scurt, potrivit lui Piotr Matys, strateg la In Touch Capital Markets.„Presiunile inflaționiste se acumulează, fiind alimentate nu doar de șocul energetic cauzat de conflictul din Iran, ci și de un leu mai slab”, a declarat Matys. Dacă presiunea de scădere asupra leului prevalează, totuși, „intervențiile pot fi costisitoare și nesustenabile”, ceea ce ar putea împinge banca centrală să „ia în considerare serios” creșterea ratelor dobânzilor, a spus el.

Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, plonjând dincolo de nivelurile care în trecut ar fi declanșat vânzări de valută de către banca centrală. Banca Națională a României nu publică informații despre activitățile sale pe piața valutară și a refuzat în repetate rânduri să comenteze subiectul.

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că preferă stabilitatea valutară într-un anumit interval, nedivulgat, considerând-o un indicator psihologic cheie pentru cetățeni cu privire la starea sănătății economiei de 380 de miliarde de dolari a țării.

Este, de asemenea, un factor important în controlul inflației, deoarece prețurile interne, cum ar fi cele pentru serviciile de telecomunicații sau chiriile, sunt adesea legate de euro.

În afară de leu, reacția pieței la criza politică nu a fost atât de bruscă. Randamentul obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani în monedă locală este de 7,30%, imediat sub vârful din martie atins în etapele inițiale haotice ale războiului condus de SUA în Iran. Indicele bursier BET a crescut cu 17% anul acesta.

Scenariul de stabilizare

Presiunea pe scăderea leului se va atenua probabil pe măsură ce situația politică se stabilizează prin selectarea unui cabinet de tehnocrați sau printr-o reconfigurare a coaliției de guvernare, potrivit analiștilor de la Societe Generale SA.

„Deși ne așteptăm la o stabilizare pe termen scurt în scenariul nostru de bază, o îmbunătățire durabilă a sentimentului pieței ar necesita un cadru politic mai clar și mai durabil, ceva ce, în opinia noastră, a devenit mult mai puțin probabil”, a declarat strategul SocGen, Juan Orts.

Mai mult, tulburările politice de la București înseamnă că investitorii urmăresc și mai atent procesul de consolidare fiscală a României, accesul continuu la fondurile UE și predictibilitatea generală a politicilor, a spus Orts.

O astfel de monitorizare înseamnă că există puțin spațiu de manevră pentru a modifica reformele bugetare fără a eroda încrederea investitorilor, potrivit lui Alexandru Nazare, ministru de finanțe în cabinetul lui Bolojan, care continuă să servească într-un rol interimar. România trebuie ca în următoarele zile să demonstreze stabilitate și predictibilitate pentru a frâna noi turbulențe pe piață, a declarat el marți.„Reacțiile pieței sunt rapide, iar corecțiile vor fi costisitoare”, a spus Nazare.