România, locul 25 în UE după numărul reclamaţiilor pentru încălcarea drepturilor consumatorilor

„România se află pe locul 25 din 27 la nivelul anului 2011 în privinţa numărului de reclamaţii legate de protecţia consumatorului. Din păcate, exerciţiul acesta de a face o sesizare sau plângere le este străin românilor. Probabil vine de când eram foarte mici, când ne întreba profesorul la sfârşitul orei dacă am înţeles şi toţi răspundeam că da, cu toate că nu era aşa. În plus, de cele mai multe ori, nu avem încredere în acest demers, fiindcă mergem pe premiza că şi aşa nu se întâmplă nimic şi mai pierdem şi timpul degeaba”, a spus Mierlea.

Primele trei locuri în topul ţărilor ai căror cetăţeni depun plângeri legate de protecţia consumatorului sunt Marea Britanie, Germania şi Belgia.

„În aceste ţări, organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei consumatorului se bucură de mai multă încredere în rândul populaţiei decât Armata sau Biserica. (…) Este şi o problemă de a încerca. Iar în momentul în care încercăm, să avem şi credinţa că se întâmplă ceva, să urmărim sesizarea respectivă, să urmărim să ni se răspundă. Pe de altă parte, ceea ce este îmbucurător în ultimii ani este faptul că crescut cu peste 50% soluţionarea alternativă a disputelor, adică prin medierea litigiului dintre agentul economic şi cumpărător”, a spus reprezentantul ANPCPPSR.

Potrivit acestuia, în România exită peste 10 entităţi care se ocupă cu protecţia drepturilor consumatorilor, fapt care explică parţial numărul redus de plângeri depuse de clienţi, cifrate la câteva mii anual.

„Nu cred că agenţii economici sunt speriaţi de autorităţile sau instituţiile care apără drepturile consumatorilor. Agenţii economici nu se sperie de stat pentru că amenzile sunt reduse. Agentul economic se sperie doar dacă vânzările se vor reduce din cauza unei reclame negative”, a spus Mierlea.

Şeful ANPCPPSR a afirmat că mai mult de 50% din problemele legate de protecţia consumatorului ar putea fi evitate dacă respectivul client respectă trei regului, prima fiind citirea etichetei produsului, care trebuie să fie în limba română.

„Apoi trebuie să ne uităm la termenul de valabilitate şi să solicităm bonul, nu neapărat pentru fiscalizarea tranzacţiei, ci pentru a avea un document justificativ pe care să-l ataşăm plângerii atunci când solicităm despăgubiri materiale sau morale dacă produsul sau serviciul a fost neconform specificaţiilor. În plus, orice consumator român are posibilitatea să acţioneze în justiţie, fără taxe judiciare sau de timbru, furnizorul produsului sau serviciului”, a arătat Mierlea.

El a mai spus că, la nivelul gospodăriilor din România, pierderile provocate de neutilizarea unui produs din cauza unor deficienţe se apropie de 40%.

„Avem legi, avem reglementări, dar din păcate de cele mai multe ori fiecare dintre noi spunem că este prea greu sau că n-avem timp să înaintăm o plângere atunci când ni se încalcă drepturile pe care le avem în calitate de consumator. Această inerţie ne costă foarte mult. De fapt, înseamnă risipă, adică produse cumpărate, dar nefolosite sau aruncate la gunoi, care se cifrează în gospodăriile din România la aproape 40%. Este enorm”, a spus preşedintele asociaţiei.

El a îndemnat românii să devină membri ai asociaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei consumatorilor, pentru o mai bună informare şi pentru a fi susţinuţi şi consiliaţi atunci când vor să înainteze o plângere unei instituţii a statului din domeniu sau se adresează instanţei.

„Spre exemplu, în Olanda fiecare familie este membră la cel puţin cinci ONG-uri care activează în acest domeniu. În România, taxa anuală la un ONG de profil se ridică la 25 de lei. Nu cred că este o sumă mare în raport cu beneficiile pe care un client le-ar putea avea în calitate de membru al asociaţiei respective”, a mai spus Mierlea.